Întrebat de Robert Turcescu, în emisiunea 100% de pe Rea­li­tatea TV, ce recomandări le-ar face românilor în vederea alegerilor generale din 28 noiembrie, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti a spus mai întâi că nu este treaba domniei-sale să facă aşa ceva pentru ca, în cele din urmă, să ne dea totuşi sfatul de a ne informa cât mai bine, nu numai de la televizor ci şi de la radio şi, mai ales, din ziare. Foarte bun sfat, în condiţiile în care între România micilor ecrane (confiscată de faptul divers asezonat cu tot mai multă violenţă şi de divertismentul tâmp, din ce în ce mai obscen) şi Ro­mânia din paginile unei "anumite părţi a presei" s-a iscat o ade­vărată prăpastie. Adevărurile incomode, dezvăluirile-şoc despre ma­fia care a pus stăpânire pe România în perioada postdecembristă nu ajung niciodată în emisiunile posturilor de televiziune decât, cel mult, prin intermediul unor invitaţi mai temperamentali ai talk-show-urilor difuzate de posturi cu audienţă mică, limitată la mediul urban. Prin urmare, tunurile, ţepele, hoţiile pot continua nestingherit, fără a afecta, culmea, imaginea celor implicaţi, unii dintre ei candidaţi la alegerile din 28 noiembrie.
    O dovadă elocventă în acest sens ar fi apariţia, în "Evenimentul Zilei" din 11 noiembrie şi din zilele următoare, a unui serial privind "tunul de 1,5 miliarde de euro" tras de "mafia de la Bacău" prin in­termediul unor inginerii cu petrol debordând de imaginaţie. Dez­văluirile din "E.Z." se bazează pe rapoartele mai multor servicii de informaţii româneşti. Potrivit acestora, suma de 1,5 miliarde euro reprezintă taxele şi accizele neplătite statului, în perioada 2000-2004, pentru carburanţii procesaţi la rafinăriile Dărmăneşti-Rafo O­neşti-Carom, precum şi încasările ilegale de TVA pe achiziţii supra­evaluate uneori cu 1000% (o mie la sută). Unii dintre afaceriştii im­plicaţi în marele jaf din zona Bacău au legături cu deputatul PSD Viorel Hrebenciuc (gruparea constituită în jurul lui Corneliu Iacubov) şi cu vice-prim-ministrul Ioan Talpeş (gruparea constituită în preaj­ma lui Ovidiu Tender). În jurul acestor stâlpi s-a construit, în ţară şi în străinătate, o reţea de sute de firme, înfiinţate special pentru a se pierde urma banilor. O parte din fonduri a ajuns în conturi din stră­inătate, restul banilor fiind folosiţi de cele două grupări pentru acapararea unor noi active ale statului. Isprăvile grupării de la Bacău au intrat în vizorul PNA vreme de câteva luni, dar ancheta bate pasul pe loc. Deşi serviciile secrete i-au prezentat preşedintelui Ion Iliescu activităţile "cercului mafiot al gulerelor albe din zona Bacău", acesta a ales să păstreze tăcerea. Şi cum ar fi putut proceda altfel în contextul în care, numai în anul 2000, gruparea lui Iacubov i-a finanţat campania electorală cu cel puţin 5 milioane de dolari. Do­vada? Chiar mărturisirea trezorierului PSD Bacău, cuprinsă într-o declaraţie "de asigurare", redactată pentru eventualitatea în care i s-ar întâmpla vreo nenorocire şi publicată în "Evenimentul Zilei" din 11 noiembrie.
    Dacă dl. Ion Iliescu a tăcut mâlc, guvernul Năstase nu s-a sfiit să dea marţi, 16 noiembrie, o ordonanţă de urgenţă prin care datoriile către stat ale Rafo Oneşti şi Carom Oneşti - însumând peste 16.000 de miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro) vor fi pre­luate de către stat prin intermediul Agenţiei de Valorificare a Acti­velor Statului (AVAS). De către stat sau mai precis de către noi toţi, fiecărui cetăţean revenindu-i suma de 750.000 de lei. AVAS are de gând să accepte transformarea în acţiuni a datoriilor pe care cele două societăţi le au la stat. Adică, în loc să oblige Rafo şi Carom să-şi plătească datoriile imense, statul este de acord să primească acţiuni la aceste societăţi şi să redevină astfel acţionar. Drept ur­mare, cei care au falimentat Rafo şi Carom prin metode infracţionale vor scăpa, probabil, nepedepsiţi. Să mai spună cineva că România nu este raiul mafioţilor constituiţi în "cercuri ale gulerelor albe".