Prea ocupaţi cu dezbaterea şi descifrarea rezultatelor alegerilor generale, dar şi cu încercarea de a prezice câştigătorul turului II al alegerilor prezidenţiale, am trecut destul de uşor peste rezultatele referendumului din 5 decembrie din Ungaria. În ţara vecină s-a supus votului popular o problemă care ne priveşte în egală măsură pe noi, ca ţară în care trăieşte cea mai mare comunitate maghiară din afara graniţelor Ungariei, este vorba despre acordarea dublei cetăţenii. Iniţiată de FIDESZ, formaţiune condusă de fostul premier Viktor Orban, inventatorul "legitimaţiei de maghiar", şi aflată acum în Opoziţie, dezbaterea şi consultarea populară s-a soldat cu un eşec răsunător. Tema dublei cetăţenii a fost aruncată în dezbatere în contextul campaniei electorale care se desfăşoară în Ungaria, iar Opoziţia miza desigur pe o creşterea popularităţii sale. Se pare însă că liderii săi şi-au făcut calculele greşit în condiţiile în care nivelul de trai din ţara vecină s-a deteriorat uşor după 1 mai 2004, dată de la care Ungaria a devenit membră a Uniunii Europene. O situaţie argumentată şi de afluxul mare de cetăţeni maghiari care vin să-şi facă cumpărăturile în România, doar pentru că preţurile sunt semni­ficativ mai mici. Obţinerea cetăţeniei ungare de către maghiarii din afara graniţelor Ungariei s-ar fi soldat cu un aflux de aproximativ 300.000 de persoane care ar fi fost tentate să se stabilească în Un­garia, fapt ce ar fi dus la o creştere a şomajului, dar şi la ridicarea nivelului cheltuielilor bugetare pentru integrarea lor. Cetăţenii ma­ghiari pentru a nu fi nevoiţi să spună "NU" au preferat să nu se pre­zinte la urne, astfel încât deşi majoritatea celor care au participat la referendum au votat pentru dubla cetăţenie (18,8 la sută pentru şi 17,7 la sută împotrivă), referendumul nu a fost validat deoarece nu au fost îndeplinite condiţiile minime cerute de legea maghiară, adică votul a 25% din totalul de 8 milioane de maghiari cu drept de vot.
    Şi iată cum în ţara în care naţionalismul este foarte puternic se adevereşte adevărul aserţiunii conform căreia "economicul dictează politicul". Şi totuşi, pentru că tema protejării maghiarilor din afara graniţelor, mai ales a celor din ţările vecine Ungariei este una dragă politicienilor, dar şi pentru a nu-i dezamăgi pe cei care s-au pre­zentat la referendum, guvernul de la Budapesta gândeşte alte mo­dalităţi de sprijinire a acestora. Este vorba despre acordarea unui "statut privilegiat" în care sunt incluse paşapoarte speciale care să fa­ciliteze accesul mai uşor al deţinătorilor în Ungaria şi în statele UE, crearea unui "Fond al Pământului Natal" şi acordarea de fa­cilităţi întreprinzătorilor maghiari din afara graniţelor Ungariei care doresc să-şi dezvolte afaceri în patria mamă.
    Pentru maghiarii din Serbia, România şi Slovacia rezultatul refe­rendumului este unul dezamăgitor, el arătându-le că fraţii nu sunt dispuşi la orice sacrificiu, mai ales la sacrificiul economic. Este şi o lovitură în plan politic pentru că ea le arată că guvernul maghiar, dar şi populaţia Ungariei nu sprijină necondiţionat temele pe baza că­rora ei încearcă să se afirme. Situaţia se aplică foarte bine facţiunii secesioniste din minoritatea maghiară din România, care în acest an electoral a încercat să rupă electoratul UDMR în favoarea sa. De­fecţiunea naţionalismului maghiar pune între paranteze însăşi e­xis­tenţa unor asemenea grupări extremiste.