La Nisa, în Franţa, a avut loc reuniunea informală a miniştrilor apărării din ţările membre ale NATO. Ministrul Apărării Naţio­nale, Teodor Atanasiu, a decla­rat că tema principală a fost par­ticiparea NATO pe teatrele de operaţiuni din Afganistan, I­rak, Marea Mediterană şi Bal­cani. "Pentru Afganistan, opţiu­nea noastră a fost foarte clară, noi am solicitat ca forţele de stabilizare şi cele de reconstrucţie să opereze sub o comandă unică, fiindcă nu mai este cazul acum să avem două tipuri de operaţiuni în Afganistan, lucru care a fost sus­ţinut de foarte multe dintre statele membre NATO şi probabil că acest lucru va fi discutat cu siguranţă şi la summitul de la Bruxelles. O altă opţiune importantă a noastră pentru Afganistan a fost par­ti­ciparea la reconstrucţia economică a acestei ţări şi eliminarea cul­turilor de narcotice. Se ştie că în Afganistan, peste 50% din eco­nomie este dată de aceste culturi de droguri şi credem că este cea mai dificilă problemă a forţelor de reconstrucţie care sunt prezente în Afganistan, pentru a elimina aceste culturi. De asemenea, noi ne-am oferit foarte clar pentru a asigura stabilitatea în alegerile par­lamentare care vor avea loc în vara acestui an în Afganistan, astfel încât procesul democratic să se încheie", a declarat ministrul Atanasiu. Un alt subiect discutat la Nisa a fost cel legat de Irak. "Un subiect foarte important a fost şi Irakul, unde s-a stabilit că ur­mă­toarele acţiuni vor fi bazate pe instruirea şi echiparea armatei irakiene şi unde noi, România, vrem să avem un rol activ, atât de instruire, cât şi mai ales de echipare a armatei irakiene, prin implicarea industriei de armament româneşti în această acţiune", a mai declarat ministrul Apărării, Teodor Atanasiu. La întâlnirea cu ministrul american al Apărării, Donald Rumsfeld, omologul său ro­mân a acceptat propunerea de a trimite un nou batalion de infanterie de 100 de militari, în Irak, în cursul lunii martie. România va avea un rol important şi în pregătirea profesională a soldaţilor irakieni. Pentru aceste servicii, România va fi printre primele ţări care vor furniza echipament militar pentru armata irakiană. Tot ca o recompensă, preşedintele SUA, George W. Bush a anunţat că congresul a alocat suma de 400 de milioane de dolari pentru statele care au participat alături de SUA, la misiunile din Afganistan şi Irak. O parte din a­ceastă sumă va reveni României.
    În week-end, ministrul român al Apărării participă la a 41-a Con­ferinţă armată pentru politica de securitate ce se desfăşoară la Mün­chen sub ge­nericul "Pace prin dialog". Cu acest prilej, secretarul general al ONU, Kofi Annan, va prezenta viitorul val al Naţiunilor Uni­te în cadrul mediului global de securitate.

---

     Dumnezeu mi-e martor că nu am fost niciodată un naţionalist absurd, şi că am prieteni maghiari foarte buni, pe care-i apreciez în mod deosebit. Când ne întâlnim nu discutăm nici despre statul lui Burebista, nici despre trecerea hunilor pe-aici şi stabilirea lor în Pa­nonia, nici despre Dictatul de la Viena şi nici despre ce s-a în­tâmplat la Trianon. (Poate doar aşa, tachinându-ne, în glumă.) Dis­cutăm despre ceea ce ne preocupă în viaţa noastră de toate zilele: serviciul, copiii, preţurile, datoriile la regie... Simţim frigul la fel şi ne-ncălzim la un vin cald, vara transpirăm şi bem o bere la umbră. Cred că de-a lungul anilor am şi uitat că suntem de etnii diferite. Peste familiile noastre au trecut la fel şi perioada războiului, şi foametea, şi prigoana securităţii şi anii comunismului. După revoluţie ne-au plecat rudele prin străinătate, la muncă. Noi am rămas aici, pentru că ţinem la locurile unde ne-am născut şi am copilărit. Şi iată că într-o zi apare un regizor maghiar care începe să trâmbiţeze că sunt în trecutul nostru, al meu şi al prietenilor mei maghiari, nişte lucruri pe care-i musai să le clarificăm. Iar în sprijinul afirmaţiei sale rea­lizează un montaj literar-artistic, denumit pretenţios "documentar", pe care-l aduce spre vizionare în România. Este vorba de mult discutata producţie literar-muzicală (mai lipsea coregrafia), intitulată "Trianon", pe care am avut şi eu ocazia să o vizionez recent, la "Antena 1". Un film care, de la cap la coadă, e un îndemn pentru tinerii maghiari să nu uite că la 4 iunie 1920, la Trianon, ar fi avut loc "crucificarea Ungariei Mari", prin care aceasta "a pierdut două treimi din teritoriu". De fapt un îndemn făţiş, care sună aşa: "aminteşte-ţi şi mânie-te, frate maghiar, că acu'-i momentul"! Ce moment, frate? Păi dacă-i vorba de aderarea noastră iminentă la UE, atunci ăsta-i cel mai nepotrivit moment, pentru că întreaga Europă are nevoie de România şi de Ungaria paşnice şi stabile! Asta înseamnă că de azi înainte, când mă mai întâlnesc cu Istvan şi cu Gyuri, trebuie să ne uităm chiorâş unul la altul? Ba să ne luăm şi la bătaie: eu supărat că mi-am amintit de ţăranii masacraţi la Ip şi Trăznea, sau de crimele comise de grofi împotriva iobagilor din Apuseni, a lui Horea, Cloşca, Crişan ori Avram Iancu, iar ei pentru că se simt nedreptăţiţi de Unirea noastră de la 1918 şi de dizolvarea Ungariei Mari după Pacea de la Trianon?
    Redăm câteva idei din filmul respectiv, pentru a vă edifica şi dvs., cei ce nu l-aţi vizionat, că acesta este o imensă provocare, un film care reactivează frustrările şi tendinţele revanşarde ale nostalgicilor maghiari. Mai întâi se susţine "necesitatea rămânerii împreună a teritoriilor (considerate) maghiare", aşa cum existau ele în perioada medievală, adică cuprinzând Slovacia, Croaţia, Transilvania noastră etc. Apoi, pentru că demografia contrazice teoria "teritoriilor ma­ghiare", apare ideea că din aceste teritorii populaţia maghiară ar fi emigrat masiv în America, locul ei fiind luat de "populaţii mai puţin pretenţioase" (cum sunt slovacii, croaţii şi românii). Se ignoră însă cu bună ştiinţă rezultatul recensământului de la 1910, care arăta că în Transilvania (în ciuda unui proces de maghiarizare forţată), chiar cu 10 ani înainte de Trianon, trăiau 55% români şi numai 34% ma­ghiari declaraţi. Pe toate aceste jonglerii de idei absurde, regizorul strecoară ideea posibilităţii unei reconsiderări a frontierelor (din moment ce ele au fost ajustate şi în anii '38, '39, '40 şi '41), în fa­voarea Ungariei, avansând sub masca literară chiar principii de tac­tică: "redobândim şi ne fortificăm, sau ne fortificăm şi pe urmă scoa­tem de sub ocupaţie părţile Ungariei ciuntite?" Prin glasul mobi­lizator al unor actori profesionişti se transmit teme de genul "un vânt maghiar va bate peste Carpaţi", apoi se inoculează ideea de a nu se accepta niciodată actuala stare de fapt, cu "Clujul- bijuterie valahă", că, vezi Doamne, a Ungariei au fost Bratislava, cununa Carpaţilor, câmpurile Transilvane, Baia Mare, Oradea, Salonta, Aradul etc. Pen­tru a se alimenta şi mai tare spritul revanşard al maghiarimii din Transilvania (căreia filmul i se adresează în primul rând), apare şi Laszlo Tokes, care susţine că până acum maghiarii de la noi din ţară au fost victimele unui "genocid cu mijloace paşnice" şi că din 1992 până în 2002 au dispărut din Cluj vreo 200.000 de maghiari (nu spune însă nimic de cei 1,5 milioane de români care "au dispărut" în aceeaşi perioadă, pur şi simplu pentru că au plecat la muncă în străinătate, ca şi maghiarii "dispăruţi"). Mai apare şi un sculptor tran­silvănean de etnie maghiară, care chipurile a trebuit să plece din România ca să nu cadă de la etajul X, "ca atâţia alţii"... mai apar versuri de genul "războiul e în toi", idei cum că problema Trianonului trebuia ridicată în 1989 ş.a.m.d. Iar totul se încheie "apoteotic" cu un fel de imn "ridică-te micuţă ţară", care pare o trâmbiţă ce sună mobilizarea generală a maghiarimii de pretutindeni. Şi, ţineţi cont, ce­le de mai sus apar în varianta prescurtată, de 2 ore, a "documen­tarului" ce dura iniţial... 14 ore! În dezbaterile ce au urmat la "Antena 1", spiritul de rinocer care calcă totul în picioare al regizorului nu a putut fi stopat de nici un argument logic, acesta susţinând printre altele că în Ungaria nu a existat niciodată fascism (deci crimele comise de horthişti le-am visat) şi că filmul său (care-i musai să fie difuzat la noi în ţară) îi va ajuta pe maghiarii din România să... tră­iască mai bine.
    Gândindu-mă la nenumăratele concesii pe care noi, românii, le-am făcut până acum maghiarilor din România şi la faptul că nu am răspuns la nenumăratele lor provocări, acceptându-i până şi ca parteneri la guvernare (parteneri străini, pentru că ei îşi doresc să fie străini în ţara noastră), mi-au revenit în memorie cuvintele lui Avram Iancu, adresate lui Ludovic Kossuth: "De credeţi în cer un Dumne­zeu şi pe pământ o patrie, luaţi alte mijloace de a trata cu noi, con­vingeţi-vă pe deplin că între noi şi voi armele nu pot hotărî niciodată". Deci cu atât mai puţin armele unei propagande ieftine, răuvoitoare şi lipsită de cel mai elementar bun simţ istoric. Cât priveşte "vântul maghiar ce va bate peste Carpaţi", tot cuvintele lui Iancu răspund cel mai bine: "sau punem pumnul în pieptul furtunii sau pierim". Încă nu m-am întâlnit cu Istvan, dar cred că atunci când ne vom vedea vom discuta, ca întotdeauna, despre serviciu, despre copii, despre pre­ţuri... Iar dacă e cazul să râdem sau să ne mâniem, o vom face îm­preună, ca şi în alţi ani. Aşadar, cui foloseşte acest "băţ care scor­moneşte muşuroiul"? Nici mie şi nici lui Istvan, sunt convins!

---

     La iniţiativa preşedintelui organizaţiei judeţene Alba a Partidului Democrat, Mircea Hava, astăzi va avea loc la Alba Iulia o amplă re­uniune a reprezentanţilor PD în administraţia publică locală şi cen­trală. Întâlnirea la care se vor discuta probleme legate de mai buna funcţionare a administraţiei publice, propuneri privind îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu, dar şi alegerea structurilor de conducere a A­so­ciaţiei Municipiilor din România se va bucura de prezenţa prima­rului municipiului Cluj Napoca, preşedintele PD Emil Boc, vice­pre­mierului Adriean Videanu, ministrului Administraţiei şi Internelor Va­sile Blaga, Ministrului Mediului Sulfina Barbu, ministrului Integrării Europene Ene Dinga, ministrului Muncii Gheorghe Barbu, minstrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Gheorghe Dobre. "Am or­ganizat această întâlnire pentru că dorim o eficientizare a activităţii administraţiei publice în folosul cetăţeanului. Iar pentru atingerea acestui scop trebuie să găsim de comun acord calea de urmat. So­luţiile pe care le vom identifica le vom discuta şi cu colegii noştri din Alianţa D.A., liberalii. Am promis o administraţie cu faţa spre cetă­ţean şi aşa vom face", a declarat Mircea Hava.

---

     Cristian G., de 17 ani, din Alba Iulia, a fost transportat joi dimi­neaţa la Spitalul judeţean de Urgenţă, prezentând simptomele unei intoxicaţii cu monoxid de carbon. Surse medicale de la "Urgenţe" au declarat că pacientul a fost supus imediat oxigenării, iar în scurt timp starea de sănătate a tânărului s-a îmbunătăţit, nefiind necesară internarea acestuia. Medicii atenţionează populaţia asupra riscului pe care-l reprezintă pentru sănătate gazele nearse rezultate de la func­ţionarea aragazurilor sau sobelor cu lemne supraîncărcate.(R.G.)