Se vede că, de 15 ani încoace, ba chiar cu mult înainte de Re­voluţie, "generalii" sunt o specie de români aparte. O specie care îşi per­mite absolut orice la adăpostul "întunericului legislativ". Şi nu mă refer aici doar la cei ce au avut roluri dubioase în decembrie 1989, cum au fost Militaru şi Stănculescu, ci şi la cei ce au uzat de pozi­ţia lor pentru a-şi atrage tot felul de avantaje, pentru ei şi familiile lor. Iată însă că "noaptea legislativă" a generalilor e pe sfârşite şi apar zorii unei noi ere, în care nici ei nu mai pot sta mai presus de lege. O dovadă în acest sens este "dezgroparea" operaţiunii "case pentru generali", reanchetată de Parchetul Militar după cinci ani de când se dispusese "neînceperea urmăririi penale" împotriva mai multor înalţi ofiţeri, printre care se aflau generalul Constantin Degeratu, actual con­silier de stat la Preşedenţia României şi Eugen Bădălan, şeful ac­tual al Armatei Române. Vă reamintim, în mare, în ce constă ope­raţiunea respectivă: 60 de generali şi colonei au dobândit locuinţe de serviciu din cota Armatei fără a avea dreptul, la preţuri de nimic, ba chiar şi în rate. În condiţiile în care, la vremea respectivă (cam prin 1998-1999) existau 20.000 de cadre militare care nu aveau unde să locuiască, înalţii ofiţeri la care facem referire au intrat ilegal în po­sesia unor locuinţe de serviciu pe care le-au achiziţionat ulterior, unii trecându-le chiar pe numele copiilor. După cum spuneam, în anul 2000 s-a dispus "neînceperea urmăririi penale" împotriva ofiţerilor res­pectivi, dar în urmă cu câteva zile, şeful Secţiei Parchetelor Mi­litare, generalul Samoilă Joarză, a cerut verificarea soluţiei şi a ho­tărât să o infirme, ceea ce înseamnă, practic, că odată cu reluarea cer­cetării, se începe urmărirea penală asupra celor suspectaţi de să­vârşirea infracţiunilor. Aşadar "noaptea generalilor" se apropie de sfârşit şi se va face lumină. Iar în acest context trebuie să reamintim declaraţia ministrului Apărării Naţionale, Teodor Atanasiu, cum că în momentul în care se va dispune începerea urmăririi penale nu se va mai aştepta hotărârea judecătorească definitivă împotriva generalului Bădălan, ci dânsul va cere personal preşedintelui României sus­pen­darea înaltului ofiţer din funcţie (iar aceeaşi soartă o va avea şi ce­lălalt "cap de afiş" al afacerii, generalul Degeratu).
    Până aici nimic nou, dar de ce s-a aşteptat cinci ani? Era nevoie ca presa să exercite neapărat presiuni în mod public pentru ca Justiţia Militară să îşi ia în serios atribuţiile? Era nevoie să fie schim­bat ministrul Apărării pentru aceasta? (Deşi şi fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc, recunoscuse la vremea sa că în cazul ope­raţiunii "case pentru generali" sunt nereguli.) Iar în altă ordine de i­dei, dacă astfel de amânări şi "neurmăriri penale" sunt posibile la nivel de vârf, unde sunt aţintiţi toţi ochii opiniei publice interne şi in­ternaţionale, atunci la nivelul eşaloanelor inferioare, locale, este şi mai posibil. Mai ales că presa locală nu poate exercita aceleaşi pre­siuni ca presa centrală. Şi, fiţi siguri, cam în toate judeţele ţării s-au făcut afaceri cu "case de generali". Chiar dacă ele nu au fost pre­luate din cota Armatei, au fost ridicate peste noapte, în timp record, cu "material şi logistică" militară. S-au folosit, de pildă materiale de construcţie din depozitele Armatei, transport militar (şi carburant de asemenea), ca să nu mai vorbim de mâna de lucru. Şi vă asigur că nu e vorba doar de garaje, ca acelea dibuite de reporteri prin Bucu­reşti, anul trecut, ci de vile în toată regula şi de case de vacanţă a­părute în cele mai pitoreşti locuri. Bineînţeles, judeţul Alba nu face excepţie, dar aici "noaptea generalilor" mai stăruie, căci frica încă mai este un... "cuvânt de ordine".

---

     Pe DJ 107, între localităţile Cugir şi Vinerea, în 27 martie, la ora 23.40, a avut loc un accident rutier soldat cu victime. Mihai Herlea (28 de ani), din Cugir, în timp ce conducea autoturismul marca Da­cia, proprietatea lui Vasile Păştină, o cunoştinţă de-a sa, în dreptul unui stâlp al reţelei electrice a căii ferate a pierdut controlul vola­nului, a părăsit partea carosabilă şi s-a răsturnat în şanţ. Bărbatul nu poseda permis de conducere, iar lipsa experienţei şi-a spus cu­vântul. În urma accidentului, Mihai Herlea a suferit un traumatism cranio-cerebral acut închis şi contuzie forte la nivelul articulaţiei umărului drept. În autoturism se afla încă un pasager, respectiv Liviu Bejan, care s-a ales doar cu leziuni uşoare. Aşa-zisului conducător auto i-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alco­ole­miei. Herlea este cercetat pentru conducerea pe drumurile publice fără a deţine permis auto. În cazul în care se dovedeşte că pro­pri­e­tarul maşinii era la curent cu faptul că prietenul său nu avea permis, va fi cercetat pentru încredinţarea unui autoturism unei persoane ca­re nu are are permis de conducere. (L.I.)

---

     Programul „Euro 200" privind acordarea unui ajutor financiar gu­ver­namental în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare se de­rulează şi în acest an, conform Legii 269/2004, reaminteşte condu­cerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Pentru anul 2005, bugetul alocat acestui program este de 201,5 miliarde de lei, numărul bene­ficiarilor la nivel naţional fiind estimat la 23.500 de tineri. Potrivit pre­vederilor legale, până la data de 31 martie a.c. unităţile de învă­ţă­mânt superior şi preuniversitar sunt obligate să accepte dosarele candidaţilor, neexistând nici un temei legal pentru refuzul acestora. Beneficiari ai acestui sprijin financiar guvernamental (echivalentul în lei a 200 de euro) pentru cumpărarea unui calculator personal nou sunt elevii şi/sau studenţii din învăţământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, cu venituri brute lunare sub 1,5 milioane de lei pe membru de familie. La stabilirea venitului brut lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile cu ca­racter permanent realizate de membrii familiei în luna precedentă depunerii cererii, cu excepţia alocaţiei de stat şi celei suplimentare pentru familiile cu mulţi copii, burselor de studii şi burselor sociale. Configuraţia minimă obligatorie a computerelor pentru achiziţionarea cărora se acordă ajutor financiar este un calculator cu procesor de 1,6 GHz, 128 MB RAM şi 40 GB hard-disk, sau echivalent. Familiile care în anul 2004 au beneficiat de acest sprijin financiar nu mai au dreptul să depună dosare. Anul trecut, 340 de elevi şi peste 100 de studenţi din învăţământul judeţean au beneficiat de subvenţiile pentru cumpărarea de calculatoare, potrivit Legii 269/2004.

---

     Prefectul judeţului Alba, Cosmin Covaciu, s-a aflat la sfârşitul săp­tămânii trecute la Bucureşti unde, potrivit celor declarate de el, a avut discuţii cu ministrul Culturii, d-na Mona Muscă, cu privire la acordarea fondurilor necesare pentru finalizarea lucrărilor la Poarta a III-a a Cetăţii din Alba Iulia. "Pentru finalizarea restaurării ar fi nevoie de aprox. 7,8 miliarde de lei, însă ne putem declara mulţumiţi dacă vom obţine 5 miliarde de lei, întrucât la nivel naţional fondurile nu sunt suficiente. Am primit deja 3 miliarde şi suntem optimişti că vom primi şi restul până la 5", a spus Cosmin Covaciu. Lucrurile ar tre­bui puţin grăbite întrucât, susţine prefectul de Alba, schela de lemn ridicată la Poarta a III-a pentru executarea lucrărilor de re­staurare a costat 800 de milioane de lei şi îi expiră garanţia în acest an. Această discuţie se înscrie în eforturile comune ale primarului şi prefectului de Alba de a rezolva această problemă. (I.P.)

---

     Prefectura judeţului Alba a trimis o notă Consiliului Local al mu­nicipiului Alba Iulia prin care solicită revizuirea hotărârii Consiliului Local cu privire la aprobarea construirii unui Mall pe terenul de fotbal "Mecanica". Această notă poate precede acţiunea de atacare de că­tre prefect în contencios administrativ a respectivei hotărâri, dacă a­ceasta nu va fi revizuită. Cosmin Covaciu a precizat că Prefectura s-a sesizat întrucât respectiva hotărâre nu era în conformitate cu le­gea, care nu permite schimbarea destinaţiei unei baze sportive, în speţă a terenului de fotbal "Mecanica". Prefectul de Alba a precizat că a avut în acest sens o discuţie şi cu primarul Mircea Hava şi îm­preună cu Primăria şi aparatul Prefecturii se va lucra la un proiect pentru o Hotărâre de Guvern prin care terenului amintit să-i fie anulat statutul de bază sportivă, astfel încât să îndeplinească toate con­diţiile legale în vederea construirii Mall-ul amintit. Cosmin Covaciu a mai precizat că "a fost, probabil, o scăpare din partea secretarului Primăriei". (I.P.)

---

     Potrivit subprefectului de Alba, Clement Negruţ, gestul fostului deputat PSD de Alba, Constantin Selagea, şi al fostului primar din Câm­peni, Ioan Viorel Sicoe (PSD), de a-şi aroga meritul pentru re­zolvarea problemei aparatului de radiologie de la Spitalul Câmpeni are o conotaţie politică, în pragul Conferinţei judeţene a PSD din a­prilie. Clement Negruţ a precizat că "într-adevăr, demersurile pentru înlocuirea aparatului de radiologie de la Spitalul Câmpeni au fost începute în timpul fostei guvernări, însă ei nu au rezolvat această sarcină în timp, astfel că prefectul, împreună cu mine, am continuat eforturile şi am obţinut aparatul". Numai că necesarul "cadou" a fost înmânat conducerii Spitalului de către pesediştii Constantin Selagea şi Ioan Viorel Sicoe. Întrebat cum a fost totuşi posibilă o asemenea situaţie, subprefectul a declarat că "ministerul colcăie încă de pese­dişti care pun piedici actualei guvernări", acesta fiind şi motivul pen­tru care oficialii judeţului au aflat din presă că aparatul a sosit la Câm­peni prin cei doi "comisionari". "Este foarte posibil ca aparatul să fi sosit la Câmpeni şi directorul Spitalului să-i fi chemat apoi pe cei doi", a mai spus Clement Negruţ, indignat de faptul că şi-au aro­gat alţii meritele pentru un succes care aparţine actualei conduceri a Prefecturii Alba. (I.P.)

---

     În prima şedinţă, consilierilor judeţeni le va fi supus aprobării un proiect de hotârâre privind modificarea organigramei şi a statului de funcţii al instituţiei. Va fi înfiinţat Compartimentul de venituri, taxe, im­pozite şi executări silite, care se va ocupa de colectarea veni­turilor proprii, dar şi de recuperarea datoriilor de la cei care nu-şi achită dările. Acest compartiment urmează să funcţioneze în cadrul Direcţiei economice. Un alt compartiment este cel care se va ocupa de promovarea turismului şi care va funcţiona în cadrul Direcţiei Teh­nice. Noutăţi apar şi la compartimentul de audit, unde numărul anga­jaţilor creşte de la 2 la 4.(F.R.)

---

     Ultimele controale efectuate de către inspectorii ITM Alba re­fe­ritoare la identificarea cazurilor de muncă fără forme legale, precum şi a modului în care agenţii economici respectă prevederile legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă în activităţile de îm­buteliere, depozitare, transport şi comercializare GPL, au reliefat o su­medenie de nereguli. Astfel, la cei 48 de agenţi economici con­trolaţi s-au descoperit 356 de deficienţe, valoarea amenzilor aplicate fiind de 90 de milioane de lei. Au fost depistaţi, printre altele, 2 an­gajatori care practicau munca fără forme legale, 2 persoane care lu­crau fără forme legale, iar în cazul a 14 locuri de muncă activitatea a fost oprită.(R.J.)

---

     Câştigătorii etapelor naţionale ale olimpiadelor şcolare pe dis­cipline de învăţământ vor beneficia de un premiu de numai 900.000 de lei, deşi valoarea acestuia a fost indexată pentru prima dată din anul 2001 încoace, prin ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3.548/10.03.2005. Iată care este şi cuantumul celorlalte premii acor­date laureaţilor fazelor naţionale: locul II - 700.000 lei, locul III - 500.000 lei şi menţiune - 350.000 lei. Evenimentele de acest tip nu includ concursurile sportive şi extraşcolare, care au un buget se­pa­rat de peste 20 de miliarde de lei şi nici balcaniadele sau con­cursu­rile internaţionale desfăşurate în România sau în străinătate, pentru care s-au alocat 40 de miliarde.(R.G.)

---

     Potrivit informaţiilor puse la dispoziţia noastră de Direcţia de Să­nătate Publică Alba, numărul de decese din cauze violente înre­gis­trate în spitalele judeţului nostru în anul 2004 a fost mai mic decât al celor înregistrate în anul 2003. Nu cu mult, dar... semnificativ, că doar vorbim despre vieţi omeneşti: 12 în 2003, faţă de 10 în 2004. Con­cluzia ar putea fi aceea că a crescut profesionalismul în ceea ce priveşte intervenţia în caz de urgenţă medicală, începând de la transportul cu ambulanţa şi până la intervenţia efectivă, la serviciile de urgenţă ale spitalelor, mai ales în cazul Spitalului judeţean din Alba Iulia, ştiut fiind că acesta realiza cea mai parte a intervenţiilor de acest gen, chiar şi înainte de a primi prin titulatură statutul pe care îl are acum: Spitalul judeţean de urgenţă. (I.H.)