O recentă declaraţie a preşedintelui Comisiei de politică externă a Parlametului Ungar Szolt Nemeth vine să pună în discuţie sinceritatea declaraţiilor anterioare ale oficialilor maghiari privind sprijinul pe care ei îl acordă României în vederea aderării la Uniunea Europeană. Nemeth a declarat că România nu va putea adera la UE în anul 2007 din pricina problemelor de mediu. Interesant este faptul că el a lansat "bomba" la doar o zi după încheierea la Baia Mare a unei întâlniri a membrilor comisiilor de mediu din parlamentele român şi maghiar. Deputatul PD de Alba, Ştefan Bardan, care a participat la întâlnirea de la Baia Mare a arătat că partea maghiară a fost plăcut impresionată de cele văzute la Baia Mare, mai precis de felul în care Transgold rezolvă aici problemele de mediu cauzate de extracţia şi prelucrarea minereurilor complexe. Reamintim că în anul 2000 aici a avut loc un accident ecologic care a produs şi o poluare a râului Tisa, dar de atunci Transgold a luat măsurile necesare. De aceea el crede că derapajul lui Szolt Nemeth nu este întâmplător. El arată încă o dată că unii parlamentari maghiari nu văd cu ochi buni integrarea României în Uniunea Europeană pentru că integrarea României ar duce la diminuarea poziţie pe care Ungaria o are acum în cadrul uniunii. "Mesajele parlamentarilor maghiari ar trebui taxate de guvernul român. Ar fi păcat ca toate eforturile României să fie umbrite de asemenea declaraţii." Ştefan Bardan a mai declarat că partea maghiară a dorit să discute şi subiectul Roşia Montană tot în termeni privind protecţia mediului, dar că întrebaţi fiind dacă ştiu ceva despre proiect, parlamenatrii maghiari au recunoscut că nu şi aşa s-a încheiat totul.

---

     Inspectorul general al Inspectoratului Şcolar al judeţului Alba Cornel Sandu a anunţat intenţia sa de a desfiinţa Şcoala cu clasele I-IV din Partoş şi secţia maghiară (tot clasele I-IV) a Şcolii generale nr. 2 din municipiul Aiud. Decizia sa este urmarea unei stări pe care el o consideră anormală. Astfel la secţia maghiară a Şcolii generale nr. 2 din Aiud învaţă 5 copii, în sistem simultan. Adică, atunci când unii fac matematică, de exemplu, alţii învaţă istoria, sau altceva şi viceversa. Aceeaşi situaţie este şi la Partoş cu menţiunea că aici sunt 9 copii. În ceea ce priveşte secţia maghiară de la şcoala aiudeană, elevii vor fi transferaţi la Colegiul "Bethlen Gabor" care are clase de la a I-a la a XII-a, iar elevii din Partoş vor putea fi mutaţi la Şcoala generală nr. 3 din Alba Iulia. Cornel Sandu spune că în sistem simultan procesul de învăţământ aduce în primul rând deservicii elevilor, dar mai există şi o componentă materială ce ţine de degrevarea bugetului local de unele sume care ar putea fi cheltuite mai eficient, tot în interesul învăţământului. Ideea desfiinţării secţiei maghiare de la şcoala generală nr. 2 Aiud este mai veche, dar din motive destul de obscure, ce au ţinut, spune el, mai mult de domeniu politicului, "să nu-i deranjăm pe partenerii de guvernare maghiari" conducerea trecută a ISJ Alba a menţinut această secţie. Există posibilităţi de detaşare a celor două cadre didactice din Aiud şi Partoş la alte şcoli, deci nu se prea poate pune nici probema păstrării cu orice preţ a unor locuri de muncă. De altfel el le-a solicitat celor două învăţătoare să-şi depună în cursul zilei de joi dosarele de detaşare pentru restrângere de activitate.

---

     - Domnule primar, odată cu venirea primăverii s-a deschis şi sezonul lucrărilor edilitare. Ce vă propu­neţi pentru acest an?
    - Programul de lucrări pentru acest an, aşa cum l-am gândit alături de colegii din primărie, este unul ambiţios. Spun asta pentru că este primul an în care administraţia poate apela la credite în vederea susţinerii financiare a unor lucrări. Alba Iulia este o comunitate care poate apela la acest instrument pentru că avem un buget care ne permite să îndeplinim condiţiile de creditare şi pe cele de rambursare, desigur. Un credit este important pentru că asigură condiţii mai bune de dezvoltare edilitară, adică atacarea eficientă a unor lucrări mari. A lucra pe bănuţi puţini înseamnă a lucra pe bucăţele. Mai dai un bănuţ, mai faci un km de carosabil sau de reţea utilitară. Sigur că problema se va rezolva până la urmă, dar acest până la urmă înseamnă timp, şi mai ales disconfort pentru cetăţeni pentru că o lucrare mare derulată de această manieră durează foarte mulţi ani. Iar la final, când tragem linia vedem că financiar costurile sunt aceleaşi. Un credit, chiar cu dobânzile pe care le plătim nu înseamnă o cheltuială mai mare, ci o economie de timp. Pentru acest an ne-am propus să accesăm un credit de 245 de miliarde de lei. Am obţinut aprobarea Consiliului local atât pentru accesarea creditului, cât şi pentru lucrările care se vor finanţa din această sursă.
    -Concret, care sunt acest lucrări?
    - Este vorba în primul rând de lucrări în infrastructură. De fapt noi întotdeauna am încercat să corelăm aceste lucrări. Nu întotdeauna am reuşit, iar explicaţia este că nu am avut surse de finanţare suficiente. Pentru că cetăţenii trebuie să fie informaţi, din acest credit vom realiza extinderea reţelelor de canalizare în zona străzilor Lalelelor-Nicolae Grigorescu, deci tot ceea ce înseamnă zona din preajma Căminului pentru persoane vârstnice. Odată cu această lucrare vom finaliza şi modernizarea străzilor, adică trotuare, carosabil... Avem apoi extindere reţele canalizare în zona Dealul Furcilor, Bulevardul Încoronării, Strada Craivei, unde vom extinde şi reţeaua de apă potabilă, Strada Tudor Vladimirescu unde vom avea apoi şi reabilitarea carosabilului şi trotuarelor... Vedeţi ceea ce vă spuneam, încercăm să corelăm aceste lucrări. Tot din banii obţinuţi din credit vom extinde reţelele de apă potabilă în Bărăbanţ şi vom începe lucrările de alimentare cu apă potabilă la Oarda de Sus, vom refuncţionaliza zona de locuinţe cuprinsă între străzile Macului - 1 Decembrie - Cloşca - Gladiolelor. Aceasta înseamnă refacerea aleilor pietonale şi a carosabilului dintre blocuri precum şi a platformelor de depozitare a ghenelor de gunoi. Dar asta nu este totul, vom începe amenajarea Pieţei Agroalimentare Cetate, extinderea spaţiilor de învăţământ de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice şi amplasarea fântânii arteziene pe care o primim de la Ministerul Culturii şi Cultelor.
    - Cu această fântână este o adevărată discuţie...
    - Da, conform planului iniţial ea trebuia să ne fie "livrată" în anul 2003. Realizarea artistică a fântânii a fost finanţată de Ministerul Culturii şi Cultelor, iar nouă ne revenea şi ne revine încă partea de amplasare cu toate cheltuielile aferente. Dar principalul obstacol a fost că, deşi ne-a fost promisă atunci, ea nu a venit. Am fost informaţi acum că este gata. Dar între timp noi am reamenajat parcul din faţa catedralei Reîntregirii Neamului pentru că nu puteam să tot aşteptăm cu parcul în neorânduială. Acum nu o mai putem amplasa în acel loc. Ar însemna să ne apucăm să stricăm o bună parte din ceea ce s-a realizat. Într-un fel am putea spune că am irosi banii cheltuiţi atunci. Dar asta este, a lipsit corelarea aceea pe care tot spun că ne-o dorim. Ne-am gândit la un moment dat să renunţăm la fântână, dar ea este un element de amenajare urbană bun şi frumos. Aduce un plus estetic important. Aşa că acum analizăm posibilitatea amplasării ei în oraşul de jos, în Piaţa Iuliu Maniu sau în scuarul din faţa sediului IPJ Alba. Vom vedea ce vor spune şi arhitecţii.
    -Dar din bugetul local ce lucrări se realizează?
    - Avem pe capitolul "Învăţământ" extinderea atelierelor la Grupul Şcolar de Industrie Uşoară şi dotarea cu cuptorul de ardere, dotări la Şcoala generală Oarda de Sus, plus viabilizări de terenuri de sport şi finanţarea unor studii de fezabilitate. Dar cel mai important este un program în valoare de 51 miliarde de lei prin care vom schimba toată tâmplăria la unităţile de învăţământ, desigur în afara celor care s-au reabilitat prin programul finanţat de Banca Mondială, adică grupurile şcolare "Dorin Pavel" şi "Alexandru Domşa". În rest este dezastru. Când am făcut reabilitarea sistemelor de încălzire la şcoli am găsit, nu spun unde, geamuri cu o singură foaie în loc de două sau ferestre bătute în cuie... În viitor ne gândim serios la construirea unei grădiniţe în zona Cetate, cel mai probabil lângă Şcoala generală nr. 8. Acum avem în Cetate trei grădiniţe care funcţionează la parterul unor blocuri. Au confortul necesar, dar spaţiul este mic, întunecos şi mai ales le lipseşte o curte unde copiii să poată ieşi fără teama traficului. În ce priveşte infrastructura avem lucrări în continuare la Miceşti, extinderea reţelei de apă potabilă, modernizare sistem rutier pe străzile Carpenului, Detunata, Lalelelor, modernizarea străzilor din zona dintre Alba Iulia şi Miceşti şi în cartierul Bărăbanţ... Avem, de asemenea, ranforsarea Bulevardului Horea şi reabilitarea străzii Tudor Vladimirescu, precum şi refuncţionalizarea zonei centrale. Tot în acest an trebuie să începem lucrările pe programul SAMTID ceea ce înseamnă că trebuie să înlocuim 23 de km de conductă de apă potabilă. E drept că această lucrare se întinde pe doi ani, dar oricum este foarte mare. Desigur mai sunt şi alte lucrări, dar le-am menţionat doar pe cele mai importante.
    - Sunt multe de făcut. Există forţa necesară pentru susţinerea lor? Mă refer la antreprenori.
    - Asta este una dintre greutăţile pe care le întâmpinăm. Trebuie să găsim antreprenori care să aibă atât capacitate tehnică cât şi forţă de muncă pentru susţinerea unor lucrări de mare anvergură. Din păcate, în Alba Iulia există, cel puţin în materie de reţele de apă şi canalizare o singură firmă suficient de puternică, dar care deja este angajată în extinderea de la Miceşti şi în alte lucrări. Sigur că licitaţia este deschisă şi pentru firme de oriunde, dar eu aş fi preferat să lucrăm cu firme din Alba Iulia pentru ca astfel banii să rămână în oraş. Şi pentru că vorbim de probleme, în zona centrală avem greutăţi din pricina retrocedărilor la Legea 10. Am fost daţi în judecată de foştii proprietari... Legea este aşa cum este. Cititorii trebuie să înţeleagă că nu ţin terenul pentru mine. Acolo trebuie să fie o parcare, de altfel foarte necesară având în vedere că sunt multe instituţii în zonă şi deci sufocată de maşini.
    - Mai există o zonă de mare interes în municipiul nostru, Cetatea Vauban. Ce vă propuneţi pentru acest an?
    -Cetatea este o problemă grea şi, aşa cum spuneaţi, de mare interes pentru administraţie, dar şi pentru cetăţeni. Este şi o problemă complexă pentru că, înainte de a ne apuca de treabă, trebuie să ştim exacat ce vrem să facem cu şi în acest perimetru. Lucrurile sunt şi mai mult complicate de faptul că trebuie să ţinem seama în toate lucrările pe care le angajăm aici de condiţiile impuse de legislaţia din domeniul monumentelor istorice. Adică avem de umblat pe la mai mule ministere, de înfruntat mai multă birocraţie. Ceea ce este de fapt un lucru bun pentru că dacă fiecare ar veni şi ar face orice îl taie capul în Cetate riscăm să alterăm atmosfera locului şi, implicit, să-i scădem valoarea de monument. De aceea lucrurile se desfăşoară greoi aici. Interesul pentru Cetate mă bucură. Reamintesc că noi avem pentru zona Cetăţii Vauban câştigat un proiect în valoare de aproximativ 1 milion de euro, o finanţare europeană. El se referă la reabilitarea canalizării. Vechiul Minister al Intregrării după ce noi am câştigat proiectul a pus puşca jos şi a adormit. Toate proiectele tehnice trebuiau verificate şi avizate de o firmă de audit pe care trebuia să o aleagă ministerul. Dar din luna septembrie Ministerul Integrări a avut alte probleme, probabil de campanie... aşa că a lăsat totul baltă. Noul minister a contractat consultanţa de 2-3 săptămâni şi acum toate cel 70 de proiecte depuse în întreaga ţară sunt în verificare. Aşteptăm cuminţi să trecem de acest pas şi apoi să putem face licitaţia, eu sper în luna iunie. Tot legat de Cetate mai avem un proiect în valoare de circa 4 milioane de euro care se referă la reabilitarea a tot ceea ce înseamnă căi de comunicaţie şi trasee: trotuare, carosabil. Vreau să spun că este vorba despre o refacere specială care exclude asfaltul. Vor fi în special pavaje de piatră. Acest proiect se află acum în evaluare la Agenţia de Dezvoltare Regională Centru. În plus, am propus Ministerului Culturii şi Cultelor un protocol de colaborare, astfel încât să ne implicăm şi noi, atât cât putem, în finanţarea lucrărilor de restaurare care se derulează. Facem şi eforturi pentru a atrage investitori în această zonă. Avem deja doi, dar este nevoie de mai mulţi. Noi vom da tonul din nou. În colaborarea cu Consiliul judeţean Alba vom amenaja într-unul din spaţiile mari din zona şanţurilor Cetăţii, unde organizăm Zilele Oraşului, un centru de expoziţii multifuncţional.
    Vreau să mai spun ceva, nu neapărat legat de Cetate. Tot vorbim de proiecte şi programe. Cetăţenii se întreabă desigur de ce facem atât de multe şi doar unele dintre ele au ajuns în lucru. Este foarte simplu: dorim să atragem bani din cât mai multe surse. Acum avem posibilitatea, pe lângă creditul de care am vorbit, să accesăm fonduri de preaderare şi apoi fondurile structurale. Până acum, de exemplu, noi nu am putut accesa fondurile pe programul ISPA pentru că ele se referă la comunităţi cu cel puţin 100.000 de locuitori. Între timp condiţiile de eligibilitate s-au schimbat. Dar am făcut totuşi proiectele pe care acum le avem în portofoliu. Ele sunt evaluate, sunt eligibile şi în momentul în care sunt bani, noi le avem în portofoliu şi le putem prezenta. Sigur că primim doar o parte din costul unui proiect, să zicem 75 sau 50 la sută, iar noi trebuie să punem restul. Dar este vorba despre bani pe care-i primim şi care ne permit o mai bună dezvoltare a oraşului. Acesta este motivul pentru care am insistat şi vom insista pe acest lucru.
    - Domnule primar, desigur că preocupările administraţiei locale sunt mai largi. Acum ne-am referit doar la aspectele edilitare şi cred că cetăţenii îşi pot face o imagine corectă şi coerentă. Vă mulţumesc!

---

     Viteza mare şi neatenţia în conducere au fost cauzele accidentului rutier produs în noaptea de 22/23 aprilie, la ora 23.40, pe DN 1, pe raza localităţii Decea, în urma căruia o persoană şi-a pierdut viaţa. Florin Bogdan (39 de ani), din Braşov, în timp ce conducea autoturismul marca Volvo nu a redus viteza la intersectarea cu un alt autovehicul care circula regulamentar din sens opus, a surprins şi accidentat un pieton care se deplasa pe partea carosabilă, în acelaşi sens de mers. În urma impactului, victima Nicolae Vasiu în vârstă de 52 de ani, din Decea a decedat. (L.I.)

---

     Ioan Cosmin Moga de 19 ani, din comuna Şugag, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe direcţia Şugag-Sebeş, pe fondul vitezei mari (100 km/oră) a pierdut controlul volanului şi autoturismul a ajuns în albia râului Sebeş. Conducătorul auto şi pasagerul Florin Dumitru Cernat (19 ani) au avut noroc, dar şi zile de la Dumnezeu, cei doi tineri fiind salvaţi de la înec de nişte cetăţeni de etnie romă care se aflau în zonă. (L.I.)