Corespondenţa dintre vechile şi noile însemne monetare:
10.000 lei vechi = 1 leu nou
50.000 lei vechi = 5 lei noi
100.000 lei vechi = 10 lei noi
500.000 lei vechi = 50 lei noi
1.000.000 lei vechi = 100 lei noi
500 lei noi
100 lei vechi = 1 ban nou
500 lei vechi = 5 bani noi
1.000 lei vechi = 10 bani noi
5.000 lei vechi = 50 bani noi
Cât vor costa de la 1 iulie:
O pâine - 80 de bani noi
Un litru de ulei - 4,70 lei noi
Un kg carne porc - 20 lei noi
Un litru lapte - 1,60 lei noi
Un kg zahăr - 2,30 lei noi
     Comercianţii care, după 1 iulie, nu respectă prevederile Legii Denominării ori refuză să preia de la populaţie leii vechi riscă amenzi între 10.000.000 lei vechi (290 euro) la 30.000.000 lei vechi (830 euro). Dacă vi se întâmplă aşa ceva, vă puteţi adresa în scris reprezentanţilor Ministerului de Finanţe, ai Oficiului pentru Protecţia Consumatorului sau, în cazul locuitorilor de la sate, primăriilor. Aceste autorităţi sunt cele care trebuie să constate şi să aplice amenzile în cazul în care plângerea dumneavoastră este justificată.

---

     Căpâlna de Sus e un sat de munte, pe Valea Sebeşului, care aparent nu se deosebeşte de alte sate similare. Ce aduce însă Căpâlnei de Sus o aură aparte este amintirea (păstrată încă în vechea casă a preotului Bunea) şederii lui Lucian Blaga în anul 1944 aici, perioadă în care a scris piesa de teatru "Arca lui Noe", şi ruinele cetăţii dacice. Dacă popasul lui Lucian Blaga pe aceste plaiuri este do­cumentat şi promovat publicului interesat, nu acelaşi lucru se poate spune despre prezenţa cetăţii dacice, mai ales că ea nu este o cetate oarecare, ci un monument istoric inclus pe Lista monumentelor UNESCO. Cu atât mai important pentru noi este faptul că în judeţul Alba există doar două astfel de monumente istorice de valoare excepţională: acesta şi cetatea ţărănească de la Câlnic.
    Cetatea dacică de la Căpâlna de Sus face parte din sistemul defensiv al Sarmi­segetusei Regia, cetatea de scaun a regilor daci, de la Grădiştea de Mun­te. Acest sistem este unul unic în arhitectura europeană, şi pe lângă cetatea menţionată cuprindea cetăţile de la Sarmisegetusa Regia, Costeşti-Cetăţuie, Cos­teşti-Blidaru, Luncani - Piatra Roşie şi Băniţa. La care se mai adăugau Feţele Albe, ori impresionantul zid de la Cioclovina. Acest sistem acoperea circa 500 kmp, iar cetăţile în cauză erau de fapt mici forturi sau turnuri de observaţie. Ele au fost construite în intervalul dintre domnia regelui Burebista şi cea a lui De­cebal. Cetatea de la Căpâlna se află pe dealul numit (cum altfel?) Cetate, la o altitudine de 660 m şi la 3 km sud-vest de satul Căpâlna. A fost construită în a doua jumătate a secolului I înainte de Hristos şi distrusă în timpul celui de-al doilea război dacic (106 după Hristos). Aici îşi avea reşedinţa un nobil dac, din suita regelui. Cetatea are o formă ovală cu un perimetru de circa 300 mp. Nu este deci o cetate mare. Zidurile sunt construite din piatră cioplită. În exterior se afla un val de pământ şi un şanţ pe care acum doar cei avizaţi le pot identifica. În interior se afla un turn masiv, probabil turnul-locuinţă, care are latura de 9x9 metri şi o grosime a zidurilor de 3 metri. Pe latura de nord se află o construcţie de piatră în forma unui coridor boltit ce îndeplineşte rolul de intrare pietonală în ce­tate.
    Cât priveşte istoria recentă a cetăţii, ea nu este prea fericită. Pentru că se cunoaştea valoarea sa, în anii premergători lui 1989, cetatea se bucura de atenţia arheologilor, dar şi de pază. Din păcate în ultimul deceniu, Primăria comunei Săs­ciori, pe teritoriul căreia se află cetatea, nu a mai avut bani pentru plata paznicului şi situl a rămas la îndemâna oricui. A căutătorilor de comori, care au dat lovitură după lovitură în cetăţile din Munţii Orăştiei şi au venit să-şi încerce norocul şi aici, dar şi a turiştilor care, puţin avizaţi, contribuie şi ei la distrugerea vestigiilor. Dacă e să judecăm din această perspectivă poate că uitarea în care se află cetatea nici nu este un lucru prea rău!
    Dar având în vedere importanţa cetăţii, lucrurile sunt pe cale să se schimbe. În cadrul eforturilor consistente pe care Consiliul judeţean Alba le depune pentru promovarea turismului, ca o cale de succes pentru revigorarea economică a unor localităţi, s-a ivit şi ideea creării unui traseu de turism cultural care să includă cetăţile dacice de pe teritoriul judeţului: cetatea Căpâlna, cetatea de la Piatra Craivii (străvechiul Apouluon) şi cetatea de la Cugir. De aceea, preşedintele Con­siliului judeţean Alba, Ion Dumitrel, s-a deplasat la Căpâlna pentru a evalua la faţa locului atât posibilităţile de amenajare a drumului de acces, cât şi starea reală a cetăţii, în vederea stabilirii paşilor de urmat pentru valorificarea turistică. Cei aproximativ 3 km de drum de car pe care se urcă spre cetate se pot parcurge acum doar până la jumătate şi numai cu maşini cu tracţiune dublă. Mai sus chiar şi acestea clachează, aşa că vizitatorului îi trebuie ceva condiţie fizică, deşi distanţa este mică. În schimb panta... "face toţi banii!" Odată ajuns sus treci de valul de pământ şi de şanţ (pe care datorită vegetaţiei le consideri neştiind despre ce este vorba, parte a reliefului şi nu parte a fortificaţiei) ajungând în faţa a ceea ce a mai rămas din turnul - locuinţă. Se văd două-trei rânduri de pietre, pentru că o mare parte zac împrăştiate care-încotro creând impresia clară că au fost dislocate de mâna omului şi nu au căzut pur şi simplu din zid. N-aveau cum la asemenea distanţe! Iar impresia că în Cetatea Căpâlnei se petrec lucruri rele este întregită de urmele săpăturilor făcute de căutătorii de comori. Un localnic ne-a spus că ultimii astfel de "arheologi" (pentru că aşa se recomandă celor care îndrăznesc să-i întrebe ce fac prin zonă) au vizitat Cetatea Căpâlnei în urmă cu aproximativ o lună. Se pare însă că, spre deosebire de surorile ei din Munţii Orăş­tiei, cetatea de la Căpâlna nu este prea "darnică", dar însăşi manoperele cău­tătorilor sunt dăunătoare: gropi şi distrugerea zidurilor. Cât despre pietrele dis­locate, unele dintre ele sunt trimise pe pantă în jos, aşa de distracţie, de copii sau de turiştii zurbagii. Anul trecut o astfel de piatră rostogolită a omorât vreo două oi, dar putea foarte bine să nimerească un om!
    După această vizită, concluziile preşedintelui Ion Dumitrel sunt clare: Consiliul judeţean Alba va sprijini Primăria Săsciori pentru luarea măsurilor care se impun: în prima fază va fi angajat un paznic! Drumul se poate amenaja şi el destul de uşor. În plus, cetatea trebuie semnalizată, iar zidurile distruse pot fi reconstruite din pietrele care zac acum jur-împrejur. Sigur că pentru o asemenea intervenţie este nevoie de sfatul şi priceperea specialiştilor. De aceea se va apela la ar­heologii Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia dar şi la specialişti în restaurări. Nu va fi o intreprindere uşoară, nici de scurtă durată, dar ea este deosebit de importantă. Pentru a creşte spectaculozitatea sitului se mai poate îndepărta o parte din sol, ajungându-se chiar la nivelul original de călcare. Şi desigur că spe­cialiştii vor veni cu multe alte idei. Cel mai îmbucurător fapt este însă că, după ani şi ani în care, deşi se ştia importanţa Cetăţii Dacice de la Căpâlna şi posi­bilităţile pe care ea le oferă pentru turism, nu s-a făcut nimic, acum există un in­teres real al administraţiei judeţene pentru punerea ei în valoare.

---

     Curtea de Apel Bucureşti a decis ieri că greva generală declanşată de me­canicii de locomotivă şi angajaţii din depourile CFR este ilegală. În aceste condiţii protestul, declanşat în 8 iunie şi aflat ieri, 30 iunie a.c., în cea de-a 23-a zi, ar trebui să înceteze. Potrivit ministrului Transporturilor, Gheorghe Dobre, greviştii vor primi jumătate din avansul pe salarii, pentru că nu au lucrat decât 7 zile din 15. Ministrul Dobre a soluţionat două din cele trei solicitări ale greviştilor, cea ne­rezolvată referindu-se la majorarea salariilor cu 10,7%. Pierderile înregistrate da­torate grevei se ridică la 400 de miliarde de lei. (I.P.)

---

     Miercuri, 29 iunie, în jurul orei 15.10, la una dintre benzinăriile aflate pe raza oraşului Câmpeni, a izbucnit un incendiu. La faţa locului s-au deplasat pompierii din cadrul Primăriei şi de la SC Montana Câmpeni, pompierii de la Roşia Mon­tană, precum şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale. Timp de aproape o oră aceştia s-au luptat cu flăcările, reuşind, la ora 16.00, să le stingă. Din fericire, focul nu s-a extins la pompele de benzină, lucru ce ar fi dus la producerea unei adevărate catastrofe. În urma cercetărilor s-a stabilit cauza incendiului: un scurt circuit la instalaţia electrică, ce a determinat aprinderea materialelor din care era construit acoperişul, respectiv lemn, materiale izolante şi plăci de azbociment. Prejudicul a fost estimat la suma de 300 de milioane de lei. (L.I.)

---

     Odată cu scumpirile lunii lui cuptor, printre cei afectaţi vor fi şi consumatorii de bere. De la 1 iulie, băutura "gulerată", va ajunge pe mesele pofticioşilor cu cel puţin 1000 - 2000 de lei mai scumpă. Nu ne îndoim însă că cererea va fi la fel de mare, mai ales în zilele caniculare.(R.J.)