- Spuneţi-ne, în primul rând, la şase luni de când aţi venit la Palatul Victoria, care credeţi că este cea mai bună măsură pe care aţi luat-o în această perioadă?
    - E greu de făcut o ierarhizare din punct de vedere al măsurilor, pentru că ele sunt destinate unor sectoare diferite. Dar, în orice caz, printre măsurile importante care au fost luate nu pot să nu enumăr cota unică de impozitare, o măsură care deja a început să-şi aducă efectele. Am făcut deja o analiză şi pot să vă spun că estimările noastre iniţiale au fost contrazise. Ne aşteptam să avem o descreştere a veniturilor la buget, şi iată că după primele cinci luni ale exerciţiului bugetar constatăm o creştere impresionantă de peste 19%, mai exact 19,2% a veniturilor bugetare. Şi asta în pofida faptului că cota unică a introdus o diminuare a nivelului de impozitare în ceea ce priveşte impozitul pe profit şi impozitul pe venit, la nivelul angajat. Sigur, luăm în calcul celelalte efecte benefice pe care le-am menţionat nu o dată şi vreau să le subliniez. Şi anume, în primul rând sunt 148.000 de locuri de muncă care au fost înregistrate pe primele trei luni ale anului, ca efect al cotei unice. Pentru că există în momentul de faţă o impozitare mai uşoară, lucru care îi face pe întreprinzători şi pe angajaţi să prefere să lucreze legal. Deci, munca la gri iese la suprafaţă. Este vorba de stimularea celor care doresc să muncească şi să câştige mai bine. Sistemul anterior era un sistem de descurajare, pe măsură ce câştigai mai mult statul îţi lua din ce în ce mai mult. Acest sistem de descurajare nu era folositor pentru economie şi nici pentru cei care vor să câştige mai mult. Eu cred că este normal pentru cei care au ambiţia şi vor să câştige mai mult, să trăiască mai bine, să le dăm posibilitatea să o facă. Nu trebuie să ne gândim cum să le luăm din ce în ce mai mult. Dimpotrivă. Sigur că sunt şi alte efecte colaterale, precum ar fi de exemplu capitalizarea, stimularea capitalizării întreprinderilor pentru a deveni mai competitive, pentru a putea face faţă investiţiilor necesare integrării. Desigur, cota unică a fost poate măsura cu cel mai mult răsunet, dar vreau să menţionez aici un alt lucru la care ne-am angajat în campania electorală. Şi de ce spun acest lucru? - pentru ca să se vadă că facem lucrurile la care ne-am angajat, le respectăm. Este vorba de recalcularea pensiilor. Sistemul de pensii recalculate a intrat în funcţiune de pe 14 martie şi este în plină desfăşurare, iar de această măsură vor beneficia un număr impresionant de pensionari. Cred că este o măsură minimă de reparaţie morală pe care eram obligaţi să o facem. Este o măsură care a fost amânată foarte mulţi ani de PSD şi care acum le va permite mai multor categorii de pensionari să aibă venituri mai consistente. Consider că astfel se recuperează o mare parte din decalajele care se creaseră între persoane care aveau aceeaşi pregătire, aceeaşi vechime în muncă, acelaşi nivel de salarizare în timpul vieţii active. Aş vrea să fac referire şi la alte măsuri care ţin de domenii care vor afecta în bine viaţa cetăţeanului. Este vorba despre reformele justiţiei şi proprietăţii, promovate recent prin asumarea răspunderii în Parlament. Aceste măsuri reprezintă, aş spune, restanţe care n-au fost rezolvate în România de 15 ani. Reforma justiţiei este o măsură necesară pentru a crea credibilitate în actul de justiţie, pentru a ne îndeplini, de asemenea şi angajamentele pe care ni le-am luat faţă de UE. Dar, reforma a fost făcută, în principal, pentru a reda justiţiei capacitatea de a funcţiona ca o instituţie independentă în stat, ca o instituţie fundamentală în triunghiul celor trei puteri: Parlament, Guvern şi Justiţie.
    - Există o măsură pe care o regretaţi şi pe care aţi luat-o în aceste 6 luni?
    - Vreau să vă spun că în 6 luni nu poţi să faci cât nu s-a făcut în anii dinainte. Faţă de ceea ce ne-am asumat în programul guvernamental, suntem în grafic. Sigur că aş dori, poate, să se facă mai mult. Nu vreau să spun că sunt mulţumit cu ceea ce s-a făcut, dar avem posibilitatea să realizăm ceea ce ne-am propus. Şi pot să vă spun că în perioada următoare va trebui să ieşim cu o prezentare în faţa opiniei publice pe cele 4 direcţii strategice pe care le-am stabilit legate de acţiunea guvernamentală. Aceste acţiuni strategice se referă, în primul rând, la reforma şi modernizarea infrastructurii. Al doilea element este legat de sistemul de sănătate, aflat într-o situaţie dezastroasă. A treia direcţie strategică vizează educaţia şi cercetarea. Căci orice ţară care doreşte să aibă o perspectivă europeană trebuie să se racordeze la necesitatea unei reforme profunde a sistemului de învăţământ şi la susţinerea sectorului de cercetare, ca factori de dezvoltare modernă. Al patrulea element de strategie se va referi la agricultură, pentru că în agricultură este angrenată o parte importantă a populaţiei. De fapt, între 35 şi 40% din români trăiesc de pe urma agriculturii, iar acest domeniu are o pondere importantă în realizarea PIB-ului, aproximativ 12% din PIB este dat de agricultură. Prin strategia agriculturii vrem să dezvoltăm un potenţial imens, dar care a fost prea puţin fructificat.
    - Ce vă reproşaţi în aceste 6 luni? Ce aţi fi vrut să faceţi şi nu aţi apucat să faceţi?
    - Personal, cred că aş fi putut şi aş fi vrut să ies cu descrierea completă şi cu prezentarea completă a acestor 4 direcţii strategice. Sigur că realizarea unor astfel de proiecte nu este simplă. Primul pas pe care îl vom face va fi legat de infrastructură, prezentarea strategiei de infrastructură pe următorii ani. Dar până atunci va trebui să ne schimbăm planurile din mers. Ne-a obligat greva CFR-ului. Din primele analize a reieşit că această grevă a afectat destul de puţin economia, iar de aici a plecat necesitatea reevaluării impactului reţelei de cale ferată asupra funcţionării economiei. De aceea, considerăm că reţeaua de cale ferată trebuie redimensionată, şi trebuie repoziţionate investiţiile în acest domeniu. În ceea ce priveşte reţeaua rutieră, lucrurile sunt clare, iar strategia rămâne cea fixată. Toate aceste lucruri le voi prezenta în perioada imediat următoare.
    - Există fel de fel de speculaţii şi de voci care spun că, în realitate, guvernul nu este condus de la Palatul Victoria, ci de la Palatul Cotroceni. Aţi simţit o astfel de presiune în aceste 6 luni?
    - Când ne referim la astfel de lucruri, este bine să spunem lucrurilor pe nume şi să definim exact termenii. Eu cred că, în această perioadă, fiecare din instituţiile executivului trebuie să se concentreze pe problemele specifice, atât executivul reprezentat de guvern, cât şi executivul reprezentat de preşedinţie. În ceea ce priveşte guvernul, eu cred că acţiunea s-a axat pe obiectivul major - integrarea europeană. Şi vreau să vă spun că toate aceste comentarii din presă nu impresionează şi nu mă vor pune în situaţia să îmi schimb strategia majoră, în ceea ce înseamnă obiectivul şi interesul României. Interesul României este să ne integrăm cu fruntea sus de la 1 ianuarie 2007 în UE şi de aceea energia principală este îndreptată în acest sens. Aş spune că avem, poate, şi alte lucruri de făcut, dar, sigur, trebuie să ne stabilim, să ne ierarhizăm priorităţile. Sigur că în aceste şase luni ne-am confruntat şi cu probleme neaşteptate, aş spune, fie că a fost vorba de inundaţii, greva CFR sau de medicamente compensate. Sunt lucruri, care vin din urmă, cum este problema medicamentelor compensate, cărora trebuie să le găsim o soluţie. Iar soluţia nu este deloc simplă, având în vedere că a trebuit să alocăm 10.000 de miliarde, suplimentar, pentru cheltuielile de medicamente compensate. Dar, ceea ce este mai important, nu este alocarea acestei sume suplimentare, ci faptul că am găsit o soluţie la problema fundamentală, legată de sistemul de medicamente compensate. Şi asta fără ca să reducem accesul bolnavului la medicamentele compensate. Am găsit o formulă prin care, în acord cu partenerii noştri - furnizori de medicamente, importatori -, am pus o anumită frână la explozia consumului de medicamente. În ceea ce priveşte greva CFR, sigur că mulţi se aşteptau ca noi să cedăm. Nu am cedat dintr-un motiv foarte simplu, pentru că există constrângeri macro­eco­nomice şi pentru că nu este normal ca, la o întreprindere cu mari pierderi şi subvenţionată de stat, să se mărească salariile. Există o ecuaţie foarte simplă. Dacă contribuabilul este dispus să plătească din buzunar aceste majorări salariale atunci sigur că am putea să o facem. Eu mă îndoiesc că cetăţeanul este de acord să mai scoată bani din buzunar ca să finanţăm întreprinderi cu pierderi. Altfel, în măsura în care aceste întreprinderi îşi diminuează pierderile şi scad subvenţiile, se vor putea mări salariile. Eu cred că acesta este modul corect de a trata lucrurile într-o economie de piaţă. Să nu credeţi că voi evita subiectul inundaţiilor pentru care au fost unele critici. Şi poate că acum este momentul să privim retrospectiv şi să ne punem întrebarea: ce ar fi trebuit făcut în plus la momentul respectiv şi nu s-a făcut? Pentru că, sigur, au existat speculaţii că guvernul nu a acţionat cum trebuie. Eu sunt dispus să iau lecţii de la oricine. Nu sunt un om care consideră că ştie întotdeauna ce trebuie să facă şi că ceea ce face este absolut bine şi nu trebuie să fie supus criticii. Dar când sunt criticat vreau să ştiu şi ceea ce se crede că ar fi trebuit făcut şi nu s-a făcut. Vreau să vă spun că guvernul va face la toamnă decontul pentru ceea ce s-a întâmplat la inundaţii. Atunci trebuie să se îndeplineacă angajamentele pe care ni le-am luat faţă de cei loviţi de urgia apelor. Urmăresc foarte atent acest subiect, căci am decis să reconstruim locuinţele locuitorilor afectaţi din zona Timişului, cu toate că nu era o obligaţie legală. Este, dacă vreţi, un gest de solidaritate pe care am înţeles să-l facem, împreună cu toţi românii. În acelaşi timp, vreau să spun că, în viitor, este obligaţia fiecărui cetăţean de a-şi asigura bunurile. Este un lucru elementar pentru că statul nu va avea tot timpul bani să acopere efectele calamităţilor. Dacă infrastructura s-a stricat, este obligaţia guvernului şi a statului, dar dacă locuinţa lui putea fi asigurată şi nu şi-a făcut-o, trebuie să fie clar că nu mai este obligaţia guvernului. Acum ne-am angajat la reconstrucţia zonei, pentru că este foarte săracă şi ţinând cont de faptul că efectele au fost dezastruoase, iar aproape o mie de case au fost distruse.
    - De fapt, vi s-a reproşat foarte mult reacţia nervoasă când aţi fost acolo...
    - N-am avut o reacţie nervoasă. Mi se pare şi acum la fel de anormal ca, în situaţii atât de dramatice, un cetăţean să ceară guvernului să-i ofere condiţii mai bune decât a avut acasă, probabil. Eu înţeleg situaţia în care se găsesc, situaţie care-i marchează pe foarte mulţi după ce survine o nenorocire. Dar, noi acolo am reuşit să asigurăm locuri de cazare, am reuşit să asigurăm alimentarea zonei cu hrană şi nu a existat nici cea mai mică plângere că nu a fost de mâncare, că nu a fost apă potabilă sau că nu s-au asigurat condiţii de viaţă. Ţinând cont de această stare de fapt, sigur că mi s-a părut exagerată pretenţia unora ca, la câteva zile de la inundaţii să li se ofere probabil condiţii, aşa cum spuneam, cum n-au avut nici acasă. Sigur, nu mă aştept întotdeauna ca oamenii să fie înţelegători faţă de posibilităţile pe care le are România. Trebuie să recunoaştem că, în privinţa capacităţii de a înfrunta astfel de situaţii, posibilităţile sunt limitate. România nu e singura ţară în care au fost inundaţii. Uitaţi-vă la Germania unde acum trei ani au avut loc inundaţii catastrofale. Importantă este capacitatea de a interveni ulterior şi de a remedia efectele şi cred că România va trebui să se doteze cu echipamente, cu utilaje care să poată să-i asigure posibilitatea unei intervenţii. Şi nu în ultimul rând, trebuie realizate structuri specializate pentru astfel de intervenţii, structuri care nu există în România. De aceea, poate, intervenţia autorităţilor n-a fost cea mai eficientă.
    - V-aş întreba acum care sunt miniştrii de care sunteţi mulţumit, precum şi care sunt miniştrii de care sunteţi mai puţin mulţumit după aceste şase luni?
    - Am promis că voi face o evaluare a activităţii guvernului la şase luni şi sigur că acesta va fi momentul în care vă veţi da seama de modul în care apreciez activitatea miniştrilor şi a ministerelor. Mai aşteptaţi câteva zile...
    - Şi atunci, din punct de vedere organizatoric şi al structurilor gu­vernamentale, ce credeţi că ar trebui schimbat? Ar trebui să dispară u­nele ministere?
    - Cred că un lucru devine din ce în ce mai necesar din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană. Este un lucru despre care am mai vorbit - actualul Minister al Integrării Europene îşi va schimba nu numai denumirea, dar şi activitatea şi se va transforma într-un minister al afacerilor europene. Noua structură va gestiona relaţia României cu Uniunea şi va avea câteva funcţiuni noi, care sunt legate de coordonarea poziţiilor României în raport cu Comisia Uniunii Europene. De asemenea, va fi nevoie de creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare şi toate aceste lucruri se fac la nivelul Ministerului Afacerilor Europene.
    - În momentul în care veţi face acest bilanţ vom avea parte şi de schimbări la nivel guvernamental? Va urma apoi o remaniere guver­na­mentală?
    - Nu ştiu dacă voi face acest lucru simultan, nu vreau să creez aşteptări la nivelul presei. Remanierea guvernamentală, vă spun... nu mă deranjează că sunt întrebat mereu, remanierea guvernamentală se anunţă după ce se face. Nu se anunţă întâi şi se face după.
    - Nu pot să nu vă întreb şi de alegerile anticipate. Se mai pune problema? Ar trebui să aibă loc? Când ar trebui să aibă loc?
    - Calendarul României, calendarul de aderare a României la UE nu ne permite organizarea de alegeri anticipate în acest an. E un lucru pe care l-am spus în repetate rânduri. Din punct de vedere politic cred că alegerile anticipate nu ar fi fost o soluţie rea. Şi aici împărtăşesc părerea exprimată, atât de preşedintele Băsescu, cât şi de unii analişti. Dar în politică trebuie să ţii cont şi de realităţi, şi de aceea consider inacceptabile alegerile anticipate, mai ales din prisma necesităţii asigurării stabilităţi politice care să permită îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul procesului de integrare. Dacă mă întrebaţi ce ar răspunde mai bine intereselor politice ale lui Călin Popescu Tăriceanu, ale PNL sau ale Alianţei, v-aş spune că alegerile anticipate. Sondajele infirmă speculaţiile şi dovedesc că avem o cotă foarte bună la nivelul electoratului, iar alegerile anticipate l-ar avantaja pe Tăriceanu şi ar ajuta PNL şi Alianţa DA să îşi consolideze poziţia în Parlament. Însă, dacă mă întrebaţi dacă aceste interese politice se potrivesc cu cele ale României, vă pot spune că nu, şi că, în viziunea mea, România trebuie să primeze. Şi de aceea, responsabilitatea guvernării mă face să spun nu alegerilor anticipate.
    - Zilele acestea românii au făcut cunoştinţă cu leul greu. Aveţi vreo temere legată de această măsură?
    - Introducerea leului greu nu este o măsură economică, este vorba de denominare, care nu are efecte economice directe. Este adevărat că se presupune că va tempera inflaţia, dar în primul rând este o măsură prin care se va restabili încrederea în moneda naţională. Şi din această perspectivă aştept să văd cât mai curând efectele. Trebuie să precizez că ceea ce mă preocupă nu este atât trecerea de la leul uşor la cel greu, cât ideea că noi am promis un lucru, pe care vreau să îl realizăm, şi anume creşterea bunăstării românilor. Să sperăm că şi introducerea leului greu va contribui, ca toate celelalte, la creşterea bunăstării românilor.

---

     Într-un comunicat de presă publicat ieri, 5 iulie a.c., pe site-ul Companiei Roşia Montană Gold Corporation şi semnat de preşedintele companiei canadiene "Gabriel" care deţine 80% din proiect, Alan R. Hill, sunt anunţate actualizările şi schimbările care au fost operate recent la nivelul companiei şi proiectului. Astfel, au fost stabilite mai multe direcţii de dezvoltare la nivelul companiei. La capitolul "Restructurarea activităţilor de dezvoltare a Proiectului" în comunicat se specifică "Gabriel a restructurat şi reorientat activităţile de dezvoltare în cazul proiectului Roşia Montană, deschizând un birou la Bucureşti", explicaţia pentru care birourile RMGC se mută din Alba Iulia la Bucureşti fiind: "Echipa Gabriel din Bucureşti va realiza o comunicare mai eficientă cu Guvernul României, cu autorităţile de re­glementare în etapele de autorizare, precum şi cu consultanţii şi furnizorii în perioada etapelor de autorizare, construcţie şi operare a Proiectului Roşia Montană". Se mai specifică faptul că "Gabriel a închis biroul din Alba Iulia, a eliberat personalul nee­senţial (n.r. - aproape toţi directorii şi angajaţii de naţio­nalitate română) pentru perioada următoare când accentul se va pune pe ob­ţinerea autorizaţiilor şi avizelor şi alte activităţi de dezvoltare, iar personalul men­ţinut în firmă a fost relocat fie la biroul din Bucureşti, fie la Roşia Montană. După finalizarea etapei de autorizare, "Gabriel" va mări echipa din România pentru a pregăti proiectarea finală, construcţia şi operarea proiectului".
    De asemenea, conducerea lui "Gabriel" îşi propune sincronizarea şi coor­donarea activităţilor desfăşurate de "Gabriel" şi RMGC, motiv pentru care Alan R. Hill, preşedinte şi director executiv al Gabriel şi-a asumat şi funcţia de director executiv al RMGC iar unii membri din echipa de conducere de la Gabriel au fost numiţi în Consiliul director al RMGC pentru reorientarea şi coordonarea acti­vi­tăţilor desfăşurate de RMGC. Semnul schimbărilor care se întrevedeau a fost plecarea lui Richard Hill şi numirea unui nou coordonator al proiectului RMGC, în persoana lui Yanis Roditis care îşi va desfăşura activitatea în biroul "Gabriel" din Bucureşti, pentru a sprijini elaborarea studiului de impact asupra mediului pentru proiectul Roşia Montană, fiind totodată responsabil şi cu activitatea de coor­donare a proiectării şi construcţiei noii exploatări.
    "«Gabriel» elaborează în prezent un program de comunicare menit să scoată în evidenţă planurile acestuia privind realizarea unui proiect de talie mondială la Roşia Montană, de a confirma angajamentele asumate de Gabriel privind res­pectarea standardelor internaţionale în domeniul social, al protecţiei mediului şi cultural, precum şi clarificarea unor concepţii greşite existente în prezent în ceea ce priveşte proiectul", se mai specifică în comunicat ca direcţie de dezvoltare la nivelul companiei.
    Deşi nu sunt specificate cauzele care au determinat conducerea lui "Gabriel" să ia aceste măsuri radicale putem presupune că pierderea certificatului de descărcare arheologică eliberat de Ministerul Culturii din România pentru masivul Cârnic de la Roşia Montană, care a atras după sine şi pierderea certificatului de urbanism, este un motiv care a cântărit greu, putând fi perceput ca un eşec. "RMGC a făcut apel la instanţă cu privire la hotărârea Curţii şi aşteaptă stabilirea datei la care se va judeca apelul. Independent de acest apel, "Gabriel" poate solicita un nou certificat de descărcare arheologică în orice moment în baza activităţii în teren care a făcut obiectul solicitării originale. Acest demers poate fi intreprins anterior sau după judecarea în instanţă a apelului înaintat de RMGC", se specifică în comunicat privitor la acest aspect.
    Totodată, noua conducere a RMGC îşi propune finalizarea Studiului de impact asupra mediului. În data de 30 mai 2005, Ministerul Mediului din România a emis termenii de referinţă pentru studiul de impact asupra mediului necesar în cazul proiectului Roşia Montană. Termenii de referinţă stabilesc problematica ce va trebui abordată în cadrul studiului de impact asupra mediului "iar după o evaluare iniţială aceasta este conformă cu cele preconizate de companie. Echipa expe­rimentală a lui «Gabriel», formată din firme de consultanţă din România, inter­naţionale şi din UE, specializate pe protecţia mediului, va începe procesul de finalizare a studiului de impact asupra mediului în conformitate cu cerinţele spe­cificate în termenii de referinţă, a legilor şi reglementărilor în vigoare, a directivelor Uniunii Europene precum şi a directivelor pre­conizate ale UE, precum şi cu Principiile Ecuator", se încheie comunicatul semnat de Alan R. Hill în numele Consiliului de Administraţie.      În cadrul unei întâlniri între miniştrii Mediului din România şi Ungaria, s-a apreciat că "niciodată cooperarea româno-maghiară nu a fost mai bună decât acum. Noi trăim în zona carpatică, iar protecţia mediului nu are graniţă". Ştiută fiind opoziţia Ungariei faţă de proiectul de la Roşia Montană, aceasta fiind unul dintre vecinii care ar trebui să-şi dea acordul pentru deschiderea exploatării, este de notat atitudinea ministrului ungar al Mediului, Miklos Betanyi Persanyi care s-a declarat mulţumit că propunerile sale au fost luate în considerare şi s-a constituit un grup de experţi care să analizeze studiul de impact. De altfel, de curând premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că există o deschidere şi transparenţă faţă de vecinii noştri unguri în ce priveşte proiectul de la Roşia Montană, iar aceştia au acces la toată documentaţia şi detaliile acestui proiect.      Directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Alba, Vasile Todea, a declarat că în cursul zilei de luni a avut loc o şedinţă a Comisiei de Avizare Tehnică, ocazie cu care a fost luată în discuţie contestaţia Companiei RMGC, depusă în urmă cu o lună, cu privire la încadrarea acţiunilor lor de explorare/forare. În contestaţie se arăta că acestea au primit o încadrare greşită: acţiuni de forare cu impact deosebit asupra mediului. "Am cerut părearea specialiştilor în domeniu de la Universitatea Bucureşti şi a celor de la Universitatea Petroşani şi mă bazez pe concluziile lor întrucât ei nu au nici un fel de interese pecuniare. S-a constatat că din cauza unei oarecare ambiguităţi a Ordonanţei 860 în baza căreia se face această încadrare acţiunile de forare ale RMGC au fost încadrate greşit la foraje cu impact deosebit asupra mediului. Se poate vorbi de foraje cu impact deosebit asupra mediului doar de la 1200 metri adâncime în sus iar RMGC forează la 250-300 metri adâncime, deci se încadrează în categoria forajelor cu impact nesemnificativ asupra mediului, caz în care nu mai e nevoie de întocmirea unui studiu de impact asupra mediului", a mai precizat directorul APM Alba. Această reîncadrare nu este încă definitivă. Ea trebuie să fie avizată mai întâi de Agenţia Regională de Mediu Sibiu şi apoi de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, lucru care necesită parcurgerea mai multor etape legale.

---

     Sâmbătă, 9 iulie a.c., comuna Ampoiţa îmbracă straie de sărbătoare. Cu binecuvântarea "Ampoiţa - Poarta Munţilor Apuseni", de la ora 10.00, dată de părintele paroh al bisericii ortodoxe din localitate, preot Alexandru Barna, se dă startul Festivalului secerişului, sărbătoare străbună la care sunt invitaţi toţi fiii satului şi iubitorii de cultură, aşteptaţi cu mult drag de ampoiţenii care s-au pre­gătit cu alese bucate şi gânduri curate. (M.I.)

---

     Proba scrisă la limba maternă a examenului de bacalureat a decurs fără incidente majore, eliminarea celor doi liceeni surpinşi în timp ce copiau, chiar de către inspectorul şcolar general al IŞJ Alba, prof. Cornel Sandu, dând serios de gândit candidaţilor. Elevii vor susţine astăzi cea mai grea probă a examenului de bacalaureat, ei fiind testaţi în scris la disciplina obligatorie a profilului.(R.G.)

---

     Lucrătorii Postului de Poliţie Jidvei au fost sesizaţi de către o persoană, în 4 iulie, la ora 10.30, că în urma efectuării unor demolări a găsit mai multe cartuşe. Cele 19 cartuşe pentru armă militară au fost descoperite într-un zid de cărămidă cu ocazia demolării unei şuri. Acestea au fost ridicate în vederea cercetării.(L.I.)

---

     Lucrătorii Poliţiei oraşului Ocna Mureş au fost sesizaţi în data de 4 iulie, la ora 6.30, că în parcul oraşului a fost găsit cadavrul unui bărbat. Deplasaţi la faţa locului poliţiştii l-au găsit decedat, pe o bancă, pe numitul Constantin C. în vârstă de 43 de ani, din Turda. La o primă examinare nu au fost descoperite urme de violenţă pe corpul celui mort. Cadavrul a fost transportat la morga Spitalului oră­şenesc Ocna Mureş, medicii urmând să stabilească în urma efectuării necropsiei cauza exactă a morţii. (L.I.)

---

     Ioan Buţiu a fost ales sâmbătă, 2 iulie, în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Interjudeţene Alba-Hunedoara a Nevăzătorilor. El a ocupat până acum funcţia de vicepreşedinte al acestei organizaţii. Fostul preşedinte, Ioan Popa, care a condus asociaţia timp de 15 ani, va rămâne simplu membru, urmând să facă demersurile necesare pentru a se reangaja ca maseur.(R.G.)