În ultima vreme tot mai mulţi angajatori din judeţ se plâng de un absenteism mai mult sau mai puţin justificat din partea angajaţilor lor. Astfel, mai ales în do­meniul confecţiilor şi al celui de producţie în general, tot mai mulţi angajaţi au des­coperit binefacerile concediilor medicale obţinute, în cele mai multe cazuri, mult prea uşor. Cu ceva timp în urmă cititorii ziarului nostru puteau citi la rubrica "Relaţii cu publicul" o scrisoare adusă la redacţie de mai multe femei care re­clamau faptul că firma la care lucrau a blocat plata cocediilor medicale. Cum în­totdeauna adevărul e undeva la mijloc, am luat legătura şi cu administratorii firmei respective - S.C. Fair Play Impex S.R.L. - pentru a afla şi cealaltă variantă, şi am descoperit că situaţia e departe de a fi aşa simplă cum părea la prima vedere: niş­te biete muncitoare sunt private de un drept stipulat clar prin legislaţie şi de care fiecare angajat din România poate să beneficieze la un moment dat. Am aflat însă de la d-na Anda Udrea, administratorul S.C. Fair Play Impex S.R.L. că măsura de blocare a plăţii concediilor medicale a venit ca o soluţie disperată a ne­putinţei şi frustrării pe care o simte în faţa fenomenului tot mai răspândit în rândul angajatelor din firma sa. Numai în luna iunie, la societatea amintită, din 230 de angajaţi pe care îi are 39 de persoane se aflau în concedii medicale, be­neficiind în total de nici mai mult nici mai puţin de 1218 zile de concediu. De altfel s-a constatat că în decursul întregului an un număr important de angajate au be­neficiat de concediu medical de risc de sarcină şi, culmea, aceste concedii me­dicale au fost eliberate de către aceiaşi medici. Ceea ce este suspect este toc­mai faptul că acestea încă din prima lună de sarcină au acuzat dureri şi im­posibilitatea de a desfăşura munca şi că aceşti medici, doar în urma unui control sumar şi probabil mai mult din considerente emoţionale nu au ezitat să le eli­bereze concedii medicale. Cu aceeaşi situaţie se confruntă şi S.C. Trend SRL unde, tot în luna iunie, din cele 6468 de zile lucrătoare pe care trebuiau să le efectueze în total cei 309 angajaţi, 1052 au fost de concediu medical şi întreţinere copil. Cam la fel se petrece la S.C. 2M Luxor Style S.R.L. şi S.C. Little Little S.R.L., acestea nefiind, cu siguranţă, situaţii izolate ci pare să semene tot mai mult cu o practică cu şanse de a se transforma într-un fenomen cu care se con­fruntă foarte mulţi angajatori profilaţi pe producţie. Trebuie menţionat că toate firmele nominalizate până acum se află în Alba Iulia, au capital străin (italian) şi sunt cu plata la zi a taxelor şi impozitelor către stat, având un renume bun în ju­deţ. Unde mai punem că de la venirea lor în Alba au angajat peste 800 de oa­meni. Pentru a nu fi înţeleşi greşit, trebuie precizat că este absolut posibil şi nor­mal ca în anumite cazuri să se impună acordarea concediului medical, chiar şi dintr-o perioadă incipientă, a sarcinii însă suspiciunea este dată de numărul mare de angajate care au profitat de acest concediu medical în chiar primele luni de sarcină, precum şi din cauza faptului că aceste concedii medicale au fost eli­be­rate de către aceleaşi cadre medicale şi pentru o perioadă îndelungată în timp. Pe lângă aceste concedii de risc de sarcină mai sunt şi unele acordate pe alte considerente, motiv pentru care se impune efectuarea unei verificări cu privire la justeţea şi temeinicia lor şi constatarea gradului în care anumite cadre medicale îşi dau concursul pentru obţinerea lor nemeritată. Pe de altă parte, atitudinea u­nora dintre aceste angajate este nu numai o sfidare la adresa celorlalte colege şi colegi care înţeleg să-şi repecte obligaţiile faţă de angajator, dar şi o piedică reală în procesul de producţie şi onorarea la timp a comenzilor şi contractelor din par­tea firmelor respective. Pentru cei care nu ştiu, în producţie fiecare muncitor are un loc şi un rol bine definit, iar lipsa unuia singur poate da peste cap întreaga ac­ti­vitate şi încetinirea ei. Până la urmă, ceea ce îi uimeşte pe angajatori este uşu­rinţa cu care angajatele obţin aceste concedii medicale, existând chiar o practică în rândul lor, şi anume aceea de a se trimite una pe alta la acelaşi doctor care, pa­re-se, acordă concedii medicale pe bandă rulantă. Refuzăm să credem că sun­tem un judeţ de oameni bolnavi. Sau poate nu suntem bolnavi, dar pur şi simplu n-avem chef să muncim ci avem chef să stăm acasă şi să luăm cam aceiaşi bani ca şi când am merge la lucru. Şi unde mai punem că o parte din banii pentru u­nele concedii medicale provin din acelaşi fond din care sunt plătite şi pensiile, creându-se astfel o nedreptate celor care au muncit o viaţă întreagă. Iar, la sfâr­şit, am putea plăti o notă de plată cam usturătoare, dacă ne gândim că, cel puţin firmele amintite, sătule de asemenea practici, sunt hotărâte ca într-o primă fază să reducă numărul de angajaţi şi să-i păstreze doar pe cei care au chef de mun­că. Următorul pas - închiderea activităţii şi mutarea ei în altă ţară, cu oameni mai harnici.
    Iar dacă unii dintre angajaţii firmelor amintite (şi nu numai) îşi fac oarecum singuri dreptate intrând pe capete în concedii medicale, va trebui ca cineva să se sesizeze şi să vină şi în ajutorul angajatorilor de bună credinţă, cărora le e cam greu să înghită asemenea practici, mai ales că acestea nu sunt prea obişnuite prin ţările din care ei vin.

---

     Dezastrele naturale produse de ploile torenţiale şi furtunile acestei veri au băgat groaza în albaiulienii ce locuiesc pe stră­zile Mărăşeşti, Crinului, Olteniei etc. Ca­nalul colector al municipiului ce porneşte din zona Albacarn, construit cu ani în urmă, a de­venit o ruină. Dalele de beton armat ce a­co­pereau întreaga suprafaţă a canalului pro­tejând răspândirea mirosurilor dospite cu iz pestilenţial au fost disclocate pe mari supra­feţe de către minţile bolnave ale unor indivizi rău intenţionaţi. Aşa cum se vede şi din fotografia alăturată, "găurile negre" ale ca­nalului colector au devenit nişe de containere pentru depozitele gunoiului me­najer, resturilor vegetale, deşeurilor şi ambalajelor de tot felul. Din mâlul canalului au crescut şi s-au dezvoltat arbori asemănători celor din zăvoaie. Cu timpul ca­nalul s-a colmatat mult, încât capacitatea lui de preluare a apelor uzate şi a celor pluviale s-a diminuat considerabil. Cetăţenii din zonă şi agenţii economici ai mai multor societăţi comerciale ce îşi au sediile şi depozitele în preajma canalului se tem că la o ploaie mai zdravănă ar putea să fie victime ale unor inundaţii care ar putea afecta întreg cartierul Lipoveni şi oraşul de jos. Decolmatarea şi repararea canalului trebuie făcută acum, nu când va fi prea târziu. (S.T.)

---

     În cursul zilei de joi, 22 iulie, în jurul orei 15.00, pe DN 67C Sebeş-Petreşti a avut loc un accident rutier în urma căreia o persoană a decedat. Florina N. în vârstă de 27 de ani, din Petreşti, în timp ce se deplasa pe direcţia Sebeş-Petreşti la volanul unui autoturism marca VW Passat s-a trezit în faţă cu un biciclist ce a apărut de pe contrasens şi cu care a intrat în coliziune. În urma accidentului băr­batul de aproximativ 50 de ani a suferit multiple politraumatisme şi fracturi intrând în comă de gradul IV. A fost transportat de urgenţă la spitalul din Sebeş, însă me­dicii nu au mai putut să-l salveze, acesta decedând în urma unui stop cardio-respirator. Deoarece nu avea asupra sa nici un fel de act biciclistul nu a fost i­dentificat, poliţiştii continuând cercetările în acest sens. (L.I.)

---

     În şedinţa de joi seara a guvernului s-a hotărât alocarea sumei de 16,5 mi­liarde de lei pentru refacerea drumurilor din judeţ afectate de inundaţii. În luarea a­cestei decizii a contat foarte mult demersul ministrului Apărării, Teodor Atanasiu, preşedintele PNL Alba, cât şi insistenţele deputatului de Alba, Tiberiu Bărbuleţiu. (A.C.)

---

     Prin grija Consiliului judeţean Alba, a preşedintelui Ion Dumitrel, secţia de or­topedie - traumatologie a Spitalului de urgenţă Alba Iulia a fost dotat cu un aparat Röentgen mobil de înaltă performanţă care permite efectuarea operaţiilor la per­soanele în vârstă fără riscuri operatorii mari. Personalul secţiei, prin d-l dr. Con­stantin Popa, şef secţie, mulţumeşte domnului preşedinte pentru ajutorul dat. (A.C.)

---

     După ce în mai multe rânduri au primit sesizări din partea numitului Traian S., în vârstă de 73 de ani, asistat şi cazat la căminul de persoane vârstnice din mu­nicipiul Alba Iulia situat pe strada Lalelelor, că i se fură din bani, poliţiştii alba­iulieni au întins hoţului o capcană. Astfel a fost marcată suma de 700 de mii de lei, bani ce au fost puşi în portmoneu şi aşezaţi exact în locul în care bătrânelul obişnuia să îi lase. Hoţul neştiind ce îl aşteaptă a acţionat ca şi până atunci, dar de data aceasta a fost identificat: Iosif G. (59 de ani). Acesta era cazat în ace­eaşi cameră cu partea vătămată. Autorul a sustras din cele 700 de mii de lei doar 200 de mii de lei, probabil pentru ca cel păgubit să nu îşi dea seama. Acuma Iosif G. este cercetat pentru comiterea infracţiunii de furt. (L.I.)