Dimensiunile crucii sunt atât de necuprinse şi sensurile ei atât de adânci, în­cât cel ce se încumetă să vorbească ori să scrie ceva pe această temă se tre­zeşte din start biruit de indecizie, neştiind de unde să pornească. Dacă vrei să realizezi o lucrare de largă cuprindere, spontan te simţi ispitit să perindezi prin umbra legii vechi, întorcând pe toate feţele toiagul lui Aron, care a înverzit, a în­florit şi a rodit migdale, sau toiagul fratelui său Moise, cu care proorocul lui Dum­nezeu a repurtat atâtea biruinţe asupra necredinţei, îndărătniciei, răutăţii şi ne­ascultării turmei sale. Şarpele de aramă, înălţat în pustie spre vindecarea celor muşcaţi de şerpi veninoşi, este o altă ispită care-ţi aţâţă condeiul.
    Aceste simboluri sau preînchipuiri au avut rolul şi rostul lor în anumite mo­mente cruciale ale legii vechi, dar având un început, au avut şi un sfârşit. Func­ţionalitatea lor a rămas blocată după perdeaua de fum, sau după cortina de întuneric care delimita cele două testamente. Toate acele preînchipuiri stăteau cu privirile sfios aţintite spre culmea Golgotei, acolo unde se scrie cea mai cuprin­zătoare şi completă definiţie a Crucii. În ziua Răstignirii, de la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea, pe Dealul Căpăţânii, Hristos Arhiereul a săvârşit slujba jertfei Sale supreme, care a avut pentru umanitate dublă consecinţă. Mai întâi - lemnul Crucii, care în epoca stăpânirii romane în Palestina era socotit lemn al blestemului, pe el ispăşindu-şi pedeapsa şi sfârşindu-şi viaţa marii făcători de rele (criminalii) - a fost achitat de ruşinoasa etichetă şi mai mult decât atât, prin sân­gele sfânt al Mielului, a devenit lemn de aleasă cinstire şi armă de luptă a creş­tinilor împotriva văzuţilor şi nevăzuţilor vrăjmaşi.
    Pe cruce s-au consumat cele mai dramatice episoade din viaţa pământească a Fiului lui Dumnezeu. Poporul român, de-a lungul existenţei sale istorice a călătorit braţ la braţ cu suferinţa şi implicit cu crucea, care este sora geamănă a suferinţei. Marile încercări ne-au dat năvală fără încetare. Momentele de răgaz erau scurte, doar atât cât să ne tragem sufletul şi să ne oblojim rănile. Atraşi de bogăţiile pământului nostru, valul de năvălitori mânaţi de lăcomia prădalnică ne asaltau unii după alţii. Dezgustat de păgâneştile deprinderi ale briganzilor haini, născuţi pe drumuri şi fără rădăcini, poftitori de pradă nemuncită, poetul nostru na­ţional Mihai Eminescu surprinde în versuri aceste lucruri:
    Vin şi hunii, vin şi goţii
    Vin potop, potop cu toţii!
    În mileniul doi au năvălit alţii mai numeroşi şi mai lacomi: tătari, turci, unguri, ruşi etc., cu gândul să ne deznaţionalizeze şi să ne desfiinţeze. Scutul şi crucea au fost pavăza de apărare, care au stat de veghe la hotarele ţării. Credinţa or­to­doxă i-a ţinut uniţi în cuget şi-n simţiri pe toţi românii - scrie nemuritorul Mitropolit Antonie - s-au închinat la fel. Şi au iubit trecutul. Au avut domnitori mari şi plini de credinţă în Dumnezeu, ctitori de biserici şi de mânăstiri, iubitori de carte, de tradiţii şi de obiceiuri strămoşeşti: Ştefan al Moldovei, Neagoe, Matei Basarab, Brân­coveanu şi mulţi alţii. Prin ei ţara e plină de ctitorii domneşti.
    Mergând pe firul aceleiaşi idei, un alt titan al ortodoxiei româneşti contem­po­rane, Arhiepiscopul Bartolomeu Anania întăreşte cele spuse mai înainte în felul următor: "E plin pământul ţării de crucile credinţei: în cimitire, la răspântii, la fân­tâni..., creştinismul nostru ţărănesc, în extraordinarele lui intuiţii teologice, a făcut din cruce troiţă. Troiţa este o cruce arborescentă cu trei sau mai multe braţe cres­cute unele din altele şi toate din acelaşi trunchi, petrecute, îmbrăţişate şi-ngemănate în tot atâtea încrengături cruciforme, ca un pom răsădit la izvoarele apelor". Credinţa ortodoxă, limba română şi glia străbună au fost şi sunt un trio de valori care ne-au ţinut uniţi ca şi steagul tricolor. Pe acestea să le iubim şi să le apărăm peste tot şi fără încetare - îndeamnă acelaşi Antonie - şi Dumnezeul eternităţii şi al istoriei, Cel care a creat popoarele şi le-a dat în stăpânire pă­mân­tul, va fi pururea cu noi. Amin.

---

     Chiar dacă aspectele legate direct de starea de sănătate a cetăţenilor nu intră în atribuţiile administraţiei locale, la Alba Iulia primăria a decis să se implice într-o campanie ce vizează depistarea cetăţenilor care suferă de hipoacuzie şi care ne­cesită protezare auditivă. Oferta a venit din partea unei cunoscute firme din do­meniu şi constă în măsurarea gratuită audiometric şi acumetric a auzului. Prin­cipalii beneficiari ai acestei campanii vor fi persoanele asistate în căminele de bă­trâni, şcolile speciale sau alte instituţii, ori medii sociale cu potenţiale persoane hipoacuzice. Cei depistaţi ca atare vor fi consiliaţi gratuit pentru luarea măsurilor care se impun în astfel de cazuri. Implicarea administraţiei constă în informarea promptă a populaţiei în legătură cu derularea campaniei. (A.D.)

---

     Ca la fiecare reluare a cursurilor după terminarea vacanţei, elevii unităţilor de învăţământ din judeţ au fost supuşi triajului epidemiologic încă din prima zi de şcoa­lă, au declarat surse oficiale din cadrul DSP Alba. Timp de o săptămână, personalul cabinetelor medicale şcolare şi al unităţilor sanitare din localităţile în care se află şcoala va verifica dacă există focare de boli transmisibile. Este vor­ba, în primul rând, de boli parazitare (păduchi, râie etc.), boli contagioase (he­patită, rujeolă etc.), dar şi boli cronice. Dacă vor fi depistate focare, au spus sur­sele amintite, vor fi luate imediat măsurile care se impun, iar în scurt timp con­trolul epidemiologic va fi repetat. Rezultatele triajului epidemiologic vor fi date pu­blicităţii în aproximativ două săptămâni.(R.G.)

---

     Vineri, 9 septembrie a.c., la Cugir a avut loc conferinţa Tineretului Social De­mo­crat din localitate. Cei 56 de delegaţi au ales următoarea conducere: Longodor Cosmin - preşedinte, Nicolae Oltean, Ancuţa Mizgai, Ileasă Cosmin, Ciolan Adi­na şi Trifan Mircea - vicepreşedinţi, Miclea Crinela - secretar. Au mai fost aleşi 10 membri ai Biroului Executiv, precum şi cei 12 delegaţi pentru Conferinţa Jude­ţea­nă a TSD Alba din octombrie.
    De remarcat că la conferinţa tinerilor cugireni au participat preşedintele PSD Alba, Ioan Rus, senatorul George Maior, precum şi preşedintele TSD Alba, Flaviu Predescu. (F.P.)