"Febra" înfiinţării parcurilor industriale cu scopul atragerii de investitori srăini şi crearea unor locuri de muncă a cuprins, cu câţiva ani în urmă, şi judeţul Alba. În anul 2002, când a luat fiinţă şi Parcul Industrial Se­beş-Alba, legislaţia în domeniu era mult mai darnică cu acest gen de societăţi co­mer­ciale ce aveau la bază asocierea în parti­cipaţiune dintre autorităţile administraţiei pu­bli­ce centrale şi locale şi agenţii economici, în sensul că parcurile industriale puteau be­neficia de ajutoarele financiare substanţiale de la stat. Între timp regulile s-au mo­dificat iar în prezent principala miză pentru care sunt înfiinţate aceste parcuri in­dustriale o reprezintă posibilitatea obţinerii de fonduri europene PHARE, celelalte facilităţi de care beneficiază - scutirea de la plata impozitului pe clădirile aflate în incinta Parcului, scutirea de la plata scoaterii terenului aferent parcului din cir­cuitul agricol şi alte facilităţi stabilite de consiliile locale - fiind practic nein­te­resante. Anul 2002 este anul în care a fost înfiinţat, cu mari speranţe şi mult opti­mism, Parcul Industrial Sebeş-Alba, sub forma unei societăţi comerciale cu 11 asociaţi şi a cărei capital social subscris se ridica la 3 miliarde lei. Consiliul Lo­cal Sebeş şi Consiliul Judeţean Alba aveau fiecare câte 25,5% din capitalul social al S.C. PISA S.A., ceea ce însemna că trebuia să contribuie fiecare cu câte 765 milioane lei. Restul acţiunilor erau împărţite între Consiliul Local Alba Iulia - 10%, S.C. Eco Therm SpA - 11%, S.C. Proiect Alba S.A. - 10%, C.C.I.A. Alba Iulia, S.C. Arieşul Conf S.A. şi S.C. Valahia SRL câte 5% iar S.C. Idea Pro SRL, S.C. Alba Consult SRL şi Şcoala Română de Afaceri Alba câte 1%. Potrivit ultimului raport al comisiei de cenzori întocmit la S.C. PISA S.A., în anul 2002 so­cietatea avea un capital social vărsat de 1,8 miliarde din cele 3 miliarde, ca­pital social subscris. Dintre cei 11 asociaţi doar CJ Alba a vărsat în contul PISA toţi banii, adică cei 765 milioane lei alături de S.C. Eco Therm S.A. care a con­tribuit cu 326 milioane din cele 330 subscrise şi S.C. Alba Proiect S.A. care a dat 230 milioane din cele 300 subscrise. În rest, contribuţiile celorlalţi asociaţi au fost mult mai mici, spre exemplu Consiliul Local Sebeş a contribuit cu 237 mi­lioane din cele 765 subscrise. De altfel CL Sebeş a contribuit cu terenul pe care urma să funcţioneze Parcul, în suprafaţă de aproximativ 70 ha. În acelaşi raport al cenzorilor din 2002 se arată că banii, cele 1,8 miliarde, au fost cheltuiţi mai mult sau mai puţin judicios: 51 de milioane pentru 2 calculatoare, 171 milioane pentru o maşină Ford Mondeo, 6,8 milioane cheltuieli de constituire, studiu geo-topo-cadastral, realizat de S.C. Proiect Alba, în valoare de 774 milioane, proiect PUZ aflat în execuţie pentru care s-au plătit 99 milioane lei în 2002, salarii. Astfel se justifică cum au fost cheltuiţi o parte din bani, aşa cum reiese din raportul cen­zorilor întocmit în anul 2002 şi furnizat de Consiliul Judeţean Alba. Acestea se pare că sunt ultimele date concrete şi oficiale despre PISA, a cărei activitate a încetat cu totul în urmă cu un an şi jumătate după ce Primăria Sebeş a retras 60 ha din terenul pe care îl pusese la dispoziţie dar nu înainte ca societatea comer­cială PISA să primească, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, titlul de parc industrial în decembrie 2003. Numai că, fără terenul pentru care era făcut proiectul, Parcul Industrial Sebeş-Alba nu a mai ajuns nici până în zi de azi să funcţioneze în adevăratul sens al cuvântului. La ora actuală calculatoarele zac într-un birou, maşina într-un garaj, activitatea este complet blocată şi au plecat şi cei trei angajaţi pe care societatea îi avea la un moment dat. Vina pentru actuala situaţie nu ştim sigur cui aparţine dar oricum este suspectă tăcerea acţionarilor principali! Cert este că s-au dus pe apa Sebeşului cel puţin 1 miliard de lei din banii publici. Deşi ideea a fost considerată bună şi viabilă la început a fost aban­donată mult prea uşor, fără a se face prea multă vâlvă şi fără a stârni indignarea vreunei autorităţi din judeţ. Poate n-ar strica o anchetă serioasă în acest caz care să facă lumină asupra modului cum s-au cheltuit banii, cel puţin cei publici. (I.P.)

---

     Duminică, 25 septembrie 2005, primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian, împreună cu viceprimarul Cornel Ceuca, a efectuat o deplasare în comuna Ocoliş, respectiv satul Lunca Largă, una dintre localităţile cele mai afectate de inundaţiile din această vară. Scopul deplasării a fost transportarea şi distribuirea ajutoarelor strânse de locuitorii Ciugudului, în urma campaniei publice desfă­şu­rate de primărie, cu sprijinul bisericilor din comună. Din păcate, lipsit de un mijloc de transport adecvat, primarul Damian a fost nevoit să depoziteze timp destul de îndelungat ajutoarele în clădirea Căminului cultural din Limba. În cele din urmă a fost scos din impas de firma "Ady & Elvis", care a oferit gratuit o maşină pentru acest drum. Astfel, graţie mărinimiei ciuguzenilor, sinistraţii din Lunca Largă au primit 4,5 tone de cereale (grâu, porumb, orz, orzoaică), 70 de saci cu îmbră­căminte, 325 kg. de zahăr şi 325 kg. de ulei. Valoarea totală a ajutoarelor acor­date a depăşit 50 de milioane de lei. Beneficiarii acestui gest umanitar s-au bu­curat foarte mult de sprijinul primit.
    Vă reamintim că 80% din localitatea Lunca Largă a fost afectată de inundaţiile catastrofale din perioada 11-13 iulie, în condiţiile în care cele 45 de gospodării sunt locuite de persoane cu o medie de vârstă de peste 60 de ani. Aceştia au rămas fără bucate, fără lemne pentru iarnă, fără furaje pentru animale... Chiar şi acum, după aproape trei luni de la dezastru, în gospodăriile oamenilor mai există tone de balast adus de ape, iar pe feţele lor se citeşte spaima că, odată cu ploile de toamnă, vor fi din nou victime ale naturii. Drumul dintre Ocoliş şi Lunca Largă a fost deja refăcut în mare parte, dar lucrările de profilare a albiei (care şi-a schimbat total configuraţia la inundaţii), nu s-au încheiat încă. La drum se lu­crează pe trei tronsoane: pe drumul judeţean lu­crează DPL Alba, pe drumul fo­restier lucrează Hidroconstrucţia iar pe ultimul tronson al drumului forestier, la ieşire din Lunca Largă, lucrează firma Bechtel. După împărţirea ajutoarelor, pri­marul Damian ne-a declarat: "Intenţionăm să demarăm în cursul acestei săptă­mâni încă o campanie de strângere de ajutoare pentru sinistraţi, tot cu sprijinul bisericilor din comuna noastră, iar de data aceasta ne-am asigurat că vom re­zolva problema transportului cu ajutorul Crucii Roşii. În acest context ţin să mul­ţumesc locuitorilor din Ciugud, care au răspuns prompt la apelul făcut de noi şi de feţele bisericeşti, aducând fiecare diverse bunuri, după puteri. Ciuguzenii au mul­ţumit astfel lui Dumnezeu că au fost feriţi de dezastru. Ei ştiu ce înseamnă inundaţiile, căci în 1975 au trecut prin această experienţă dureroasă..." (I.H.)

---

     În perioada 19-24 octombrie (a.c.) în Austria, la Viena, va avea loc seminarul cu tema "Democraţia de partid şi democraţia din ţara mea", reuniune la care va participa şi albaiulianul Flaviu Pre­descu, după ce a fost selectat dintr-un număr foarte mare de tineri. Eseul intitulat "Democraţia de partid" realizat de Flaviu Pre­descu a întrunit aşteptările organizatorilor, astfel Predescu va reprezenta PSD la importanta manifestare. Flaviu Predescu este preşedintele interimar al TSD Alba şi anul trecut, la 23 de ani, a ajuns cel mai tânăr consilier judeţean din România. (A.C.)

---

     E tot mai greu pentru şoferii albaiulieni, mai ales la orele de vârf în intersecţiile principale. "Oricum reglăm semafoarele, dacă ai noroc de-un nepriceput sau un visător în faţa ta, e greu să mai prinzi unda verde şi pierzi timp preţios, dar câştigi în schimb ceva nervi. Sau, cum se mai întâmplă, coloane întregi stau oprite în timp ce semaforul dă verde pentru un sens unde nu este nimeni (cel mai bun e­xemplu îl reprezintă intersecţia dintre strada Doinei, Calea Moţilor şi Septimius Se­verus - n. red.). Dar trebuie să respecţi culoarea. Cea mai bună soluţie este redesenarea intersecţiilor şi introducerea sensurilor giratorii," a declarat primarul Mircea Hava. Se pare însă că experţii români într-ale traficului nu agreează ideea sensurilor giratorii, care idee este însă aplicată cu succes în majoritatea oraşelor aglomerate din statele occidentale. Motivul ar fi acela că se pierde prioritatea con­form legii rutiere în vigoare şi că uneori nu există destul spaţiu pentru dese­narea giratoriilor. De aceea primarul este decis "să forţeze" introducerea sensu­rilor giratorii în Alba Iulia, pentru că "vrem să avem un trafic civilizat, iar pentru de­senarea sensurilor giratorii n-ai nevoie de hectare". (A.D.)

---

     Serviciul Judeţean de Ambulanţă Alba a obţinut acreditarea din partea Direcţiei de Acreditare a Furnizorilor de Servicii Medicale a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. "Procesul acreditării presupune întocmirea unei documentaţii stu­foa­se şi evaluarea unei comisii din partea Direcţiei de Acreditare. Le mulţumesc dr. Ion Munteanu, directorul DSP Alba, dr. Sanda Manea şi dr. Elena Sava, am­be­le din cadrul aceleiaşi instituţii, precum şi dr. Călin Potor, directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba, care m-au ajutat la întocmirea documentaţiilor în ve­derea acreditării", a declarat directorul SJA Alba, Marius Şuluţiu. El a precizat că termenul limită de acreditare este 31 octombrie 2005, serviciile judeţene de am­bulanţă riscând rezilierea contractului de servicii cu casele judeţene de asigurări de sănătate, dacă nu sunt acreditate. "Ambulanţa" Alba este al 6-lea serviciu ju­deţean de salvare din cele 40 din ţară care au obţinut acreditarea, după cele din judeţele Tulcea, Olt, Prahova, Braşov şi Cluj.(R.G.)

---

     Lucrători din cadrul SPR împreună cu reprezentanţi ai Autorităţii Rutiere Ro­mâne şi ai Registrului Auto Român au organizat o acţiune al cărei scop a fost de­pistarea conducătorilor care încalcă normele legale privind circulaţia pe drumurile publice şi regulile privind efectuarea transportului comercial de mărfuri. Cu aceas­tă ocazie au fost controlate 189 de autovehicule dintre care 98 pentru transport de mărfuri, 21 la regimul ADR (transport substanţe periculoase) şi 70 de auto­tu­risme străine. Au fost aplicate 45 de sancţiuni contravenţionale, dintre care do­uă pentru nerespectarea timpilor de odihnă şi repaus, 5 pentru depăşirea vitezei legale, 6 pentru defecţiuni tehnice şi una pentru încălcarea regimului ADR. De a­se­menea au fost reţinute 3 certificate de înmatriculare şi ridicat în vederea sus­pendării un permis auto. Valoarea totală a amenzilor a fost de 9.150 de lei RON.(L.I.)