Presedintele Consiliului Judetean Alba, Augustin Presecan, a declarat ca valoarea totala a lucrarilor executate in perioada anilor 1994-2000 la Firul II de apa este de 72,8 miliarde de lei, fondurile fiind asigurate de institutia pe care o conduce din transferuri de la bugetul de stat si din cel judetean. In aceasta perioada s-au realizat si pus in functiune captarea apei din galeria CHE Sasciori - 2000 l/s, aductiune apa bruta - 9,2 km, aductiune apa potabila spre Alba Iulia - 22,3 km, tratare apa in statia Sebesel - 700 l/s - "Restul lucrarilor ramase de executat, respectiv finalizarea lucrarilor la Statia de tratare Sebesel, terminarea aductiunii spre statia de pompare Galda si a lucrarilor la statia de pompare de interventie, este de 48,3 miliarde de lei. Punerea in functiune a acestei investitii va elimina in totalitate pomparile in sistemul zonal, ducand in final la reducerea cu circa 30 la suta a pretului apei potabile furnizate consumatorilor", a declarat presedintele CJ Alba, Augustin Presecan. Domnia sa a adaugat ca desi bugetul este auster, spera ca in timpul mandatului sau sa se finalizeze lucrarile la acest obiectiv extrem de important. (F.R.)

     Scriam de curand ca numarul cererilor pentru locuinta inregistrate in prezent la Primaria municipiului Alba Iulia depaseste cu mult posibilitatile primariei de a le satisface. Acum avem si o veste buna. In cursul saptamanii trecute Mircea Hava - primarul municipiului Alba Iulia a avut la Bucuresti o intalnire cu Miron Mitrea - ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Tema discutiilor - obtinerea de fonduri pentru locuinte sociale. Dupa cum se stie Primaria Alba Iulia are in strada Livezii un bloc de nefamilisti, aflat acum intr-o stare deplorabila, pe care doreste sa-l modifice in garsoniere si apartamente cu doua camere. Acestea vor avea regim de locuinte sociale. Ministrul Mitrea i-a promis primarului nostru suma de 6 miliarde lei, fonduri destinate tocmai reabilitarii blocului in discutie. Speram ca, dupa adoptarea bugetului pe acest an, promisiunea lui Miron Mitrea sa devina realitate. (A.D.)

     Dezvoltarea retelelor electrice s-a bucurat de atentie, datorita numarului mare de gospodarii neelectrificate din judet. Investitiile de aceasta natura au avut un pronuntat caracter social, pentru ca durata de recuperare este mare, avand in vedere consumul preponderent casnic. Anul trecut in judet au fost electrificate 6 localitati cu 313 gospodarii, dupa cum urmeaza: Poiana Vadului (42), Cobles - Arieseni (57), Bucuru - Cugir (36), Birzava - Sugag (128), Orasti - Posaga (50). Valoarea investitiilor a fost de 40,5 miliarde lei. Numarul mediu de gospodarii electrificate pe an a scazut in perioada 1997-2000 la 220, fata de 350 cat s-au electrificat in perioada 1993-1996. (G.J.)

     Intr-o adresa inaintata Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, presedintele Consiliului Judetean Alba, Augustin Presecan, a solicitat alocarea unor subventii la nivelul a 40-50 miliarde de lei, "singura solutie viabila pentru evitarea unor situatii de criza din acest domeniu". Potrivit unor prognoze, pentru Programul de Interes National (PIN2), care prevede promovarea protectiei in mediul familial a copilului aflat in dificultate suma totala pe 2001 este de circa 1,7 miliarde de lei, in timp ce pentru PIN5 - sustinerea activitatii serviciilor publice specializate este prevazuta suma de 12,1 miliarde de lei. (F.R.)

     Productia marfa industriala realizata in anul trecut de catre agentii economici cu activitate de baza industriala a fost de 50,6 miliarde lei, cu 4,7% mai mica decat in anul 1999. Productia fizica realizata in anul 2000 la 27 produse industriale evidentiate a inregistrat fata de anul trecut cresteri la branzeturi (44,2%), incaltaminte (23,7%), otel brut (23,2%), placaj din lemn (21%), utilaje tehnologice pentru metalurgie (18,5%), soda calcinata (16,6%), sare (12,2), ciorapi (6,3%), hartie (3%), lapte de consum (1,9%). Scaderi s-au inregistrat la: soda caustica (-87,3%, prefabricate din beton (-32,5%), cupru in concentrare (-27,1%), caramizi refractare (-24%), paine (-22%), cherestea (-16,9), mobilier (-15,9), portelan menaj (-12%), tricotaje (-8,8%), covoare (-6,7%), cupru de convertizor (-4,7%), preparate din carne (4,1%), placi fibrolemnoase (-3,2%) de carne (-1,6%).
     Principalele cauze care au limitat activitatea de productie au fost: cererea interna insuficienta, problemele financiare, lipsa materiilor prime si a echipamentelor adecvate, concurenta produselor din import, incertitudinea mediului economic etc. Cifra de afaceri din industrie a inregistrat in anul 2000 o scadere cu 10,3% fata de anul 1999. (G.J.)

     In cursul diminetii de sambata, in sala Mihai Viteazul a Prefecturii Alba, a avut loc, la invitatia presedintelui Consiliului judetean Alba, Augustin Presecan, intalnirea cu parlamentarii de Alba pe probleme privind constructia bugetara pe acest an si atragerea la nivel judetean a cat mai multor fonduri de la bugetul de stat. Aceasta intalnire este a doua de acest gen, presedintele Presecan anuntand ca vor avea loc consultari permanente intre autoritatile locale si judetene. Au fost prezenti parlamentarii PDSR, senatorul Cornel Filipescu, deputatii Constantin Selagea si Ioan Andrei, deputatul PD, Alexandru Peres si deputatul PRM Emil Crisan, absentand senatorul PRM Ioan Pastiu, deputatii Codrin Stefanescu (PRM) si Dan Coriolan Simedru (PNL). Au mai participat subprefectul Ioan Maier, Vasile Crisan - sef de cabinet al prefectului Ioan Rus, directori din cadrul Prefecturii Alba, in timp ce Consiliul Judetean a fost reprezentat de presedintele Augustin Presecan, vicepresedintele Nicolae Gavrila, directori de servicii, directorul SC Apa CTTA SA -Viorel Lazar, directorul DGPDC, Sorin Chirila etc.
     Augustin Presecan le-a cerut parlamentarilor ca in aceasta saptamana, sa se "bata" pentru interesele judetului Alba, indiferent de culoarea politica, cand bugetul de stat pe 2001 va fi analizat in Parlament. Totodata, presedintele CJ Alba a solicitat ca toti parlamentarii sa sustina mai multe amendamente specifice judetului in vederea atragerii unor fonduri importante la nivel judetean, lucru cu care cei prezenti au fost de acord. Primul amendament prevede suplimentarea sumelor defalcate pentru fondul de reechilibrare cu 10 miliarde de lei, reprezentand pierderile pe care judetul Alba le inregistreaza ca urmare a necolectarii la buget a unor impozite si taxe in zonele declarate ca fiind defavorizate. In al doilea rand s-a propus majorarea sumelor alocate pentru protectia copilului in conditiile in care cheltuielile materiale si de personal sunt din ce in ce mai importante. Un alt capitol a facut referire la finalizarea lucrarilor pentru Firul II de apa, punerea in siguranta a barajului de la Mihoiesti si alimentarea cu apa a localitatilor din Muntii Apuseni. Nu in ultimul rand au fost supuse discutiei principalele obiective de investitii aflate in curs de derulare, care necesita fonduri de la buget pentru a fi finalizate. Presedintele Consiliului Judetean a cerut si o situatie cu lucrarile la salile de sport din judet, mai ales ca MLPTL a anuntat in acest an un ambitios program de revigorare a acestui sector. Un prim pas a fost facut deja de unul din cei mai activi parlamentari ai judetului, deputatul Constantin Selagea care a reusit sa introduca in lucrarile finantate in acest an, constructia unei sali de sport in orasul Cimpeni.
     Pe langa problemele ridicate de CJ Alba si Prefectura a cerut parlamentarilor sa aiba in vedere atragerea de fonduri pentru lucrari cum ar fi punerea in siguranta a barajului Mihoiesti, apararea impotriva inundatiilor a localitatilor in aval de Mihoiesti, aparare impotriva inundatiilor a localitatilor Santimbru, Coslariu si Galtiu, iar ca lucrari noi, apararea impotriva inundatiilor in zona localitatilor Vintu de Jos si Sibot. Din pacate, in proiectul de buget, desi are nenumarate probleme an de an, judetul Alba nu a fost prins cu nici o lucrare de aparare in bugetul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
     Toate aceste amendamente, pe care le-am prezentat, au fost puse pe hartie, toti parlamentarii prezenti semnand ca le sustin si mai mult, domniile lor au dat asigurari ca din bancile parlamentare se vor "lupta" pentru ca Alba sa obtina o felie cat mai mare din "tortul" bugetului de stat.
Florin ROMAN

     Surse din cadrul Politiei judetene ne-au confirmat faptul ca vineri seara, la restaurantul din cadrul Complexului Pascu din Alba Iulia, asupra unor elevi francezi au fost gasite doua sticlute cu substante cu efect halucinogen. Cei doi elevi fac parte dintr-un grup sosit recent din Franta aflati intr-un schimb de... experienta cu colegii de la Colegiul "Horia, Closca si Crisan" si cel Economic din Alba Iulia. Sursele noastre au precizat ca cei doi elevi francezi au fost cercetati, dand cu... "subsemnatul" in cel mai autentic stil romanesc, iar substanta, ramasa deocamdata necunoscuta, a fost trimisa spre identificare si catalogare (daca face sau nu parte din categoria drogurilor) la un institut de specialitate din Bucuresti. Vom reveni cu amanunte. (B.I.U.)

     Dincolo de problemele curente ale perioadei de tranzitie, existenta comunitatilor de tigani ridica nesfarsite semne de intrebare. Poate tocmai de aceea este meritorie implicarea directa a senatorului Cornel Filipescu in rezolvarea unei probleme aparent insurmontabile. La audienta programata la Sebes s-au prezentat aproape 40 de romi, majoritatea apartinand etniei locale.
     Romii din Sebes traiesc practic la marginea civilizatiei, intr-o mizerie generalizata. Majoritatea dintre ei nu numai ca nu au locuri de munca sau un domiciliu stabil dar nici nu sunt inregistrati la "evidenta populatiei". Multi dintre cei care au totusi ceva ce s-ar putea numi o locuinta au restante uriase la plata datoriilor de intretinere, asta in fericitul, sau mai degraba nefericitul caz, cand au incheiat un contract de prestari servicii. Cat despre plata impozitelor datorate statului!... In ciuda saraciei, familiile au multi copii pe care nu-i pot hrani si educa, de aici proliferarea comportamentelor antisociale, infractionale. Si totusi tiganii sunt si ei cetateni ai Romaniei de care societatea trebuie sa aiba grija. La nivelul judetului exista patru proiecte referitoare la problemele romilor: infiintarea unui centru de zi pentru minori, a unei ferme zootehnice, a unei cantine sociale si construirea unei fabrici de caramida. Proiectele au fost inaintate, de catre senatorul Filipescu, Departamentului pentru Minoritati de pe langa Guvern.
     Domnul senator este realist: "Demersul meu sper sa aiba un rezultat rapid, dar efectele vor aparea in timp. Ceea ce putem face acum este sa le explicam acestor napastuiti conditiile in care pot fi ajutati. Pentru ca ei nici nu stiu unde sa se adreseze pentru a obtine ajutorul social, locuri la cantina sociala, pensii de boala sau alocatii pentru copiii handicapati, acte de identitate sau de proprietate. Romii sunt dezorientati, ei nu stiu decat sa vina la primarie cu orice problema si sa se opreasca acolo. Adevarul este ca statul nu are deocamdata puterea financiara sa rezolve aceste probleme si va trebui sa sensibilizam organizatiile neguvernamentale de profil, care sa se implice mai eficient, ca acesta este rostul lor. Forta de munca latenta a romilor are nevoie de instruire si orientare ca sa reziste competitiei de pe piata muncii. Din pacate, insesi institutiile statului democratic, create in acest scop, actioneaza confuz si deseori haotic. In acest sens am sa incerc sa fac ceva spre folosul acestor oameni ale caror nevoi nu mai pot fi ignorate." (Lenica BUCUR)