Nascut la sfarsitul veacului al XIX-lea la Lancram, Lucian Blaga este cea mai mare personalitate a culturii romanesti pe care a dat-o Transilvania. O afirmatie care poate si chiar a fost atacata de adversarii sai invidiosi, dar in sprijinul careia sta opera sa filosofica si poetica. Doar cei care nu i-au citit si nu i-au inteles creatia o pot contesta. Dar cat adevar este atunci in demersul lor? La fel de staruitor o alta intrebare isi cere raspunsul: Ce facem noi pentru a-i promova opera? Din 1980 la Sebes se organizeaza un festival care in timp a dobandit valente internationale. Numerosi oameni de cultura se intalnesc in fiecare an aducand un omagiu celui care ne-a oferit o viziune completa a spiritului romanesc. "Ambitia cea mai inalta a metafizicienilor de rasa a fost totdeauna aceea de a zidi, cu puterile care li s-au dat, o viziune cosmologica", ne spune filosoful din Lancram in debutul "Trilogiei cosmologice". Fundamentata in alte doua tratate - "Trilogia cunoasterii" si "Trilogia culturii" - aceasta idee este prezenta si in opera sa poetica dovedind preocuparea cu care Blaga s-a aplecat asupra spiritului romanesc, pe care l-a inteles poate ca nimeni altul, opera sa fiind piatra importanta in templul culturii romane.
     Chiar daca unul dintre participantii de marca la Festivalul International "Lucian Blaga", l-am numit pe Constantin Noica, spunea despre cultura ca ea nu e o creatie colectiva, de festival, ci este facuta de o mana de oameni talentati si initiati, aducand o critica voalata acestui gen de manifestari, credem ca ele sunt de fapt foarte necesare. Care sunt foloasele culturii daca ea ramane apanajul unei elite? Fara o cultura a poporului orice alcatuire economica, orice forma politica nu are nici o valoare. Este un fapt pe care Lucian Blaga l-a inteles. Este un fapt pe care organizatorii festivalului l-au inteles, in ciuda unor critici care li se aduc. Sa nu uitam ca multi dintre cei care l-au cunoscut pe Lucian Blaga si a caror participare la festival i-a facut faima nu se mai afla, din pacate, printre noi. Se ridica insa acum o serie de tineri care se apleaca asupra operei blagiene cu aceeasi osardie.
     Dar cata truda cere, cat de dificila este organizarea festivalului in conditiile economice actuale! Sa ne gandim doar ca de ani si ani bugetul alocat culturii este tot mai mic, iar nevoile culturale tot mai mari. Vine aceasta atitudine a guvernantilor si din saracie, dar si dintr-o neintelegere tocmai a ideii deja enuntate. Am putea s-o potentam spunand ca orice constructie economica sau politica nu numai ca nu are valoare in lipsa culturii, dar ea nici nu se prea poate infaptui. Ce se intampla cu Romania ultimilor ani este un bun exemplu. Ce facem atunci pentru opera lui Lucian Blaga si pentru cultura romana in general? Credem ca se impune o schimbare de optica. Este nevoie de o strategie culturala pe termen lung deoarece solutiile paliative si-au dovedit inca o data ineficienta. In edificiul social, economic si politic pe care ne straduim sa-l infaptuim o strategie culturala coerenta este o necesitate. Astfel pasii lui Blaga nu vor avea doar ecou, ci si inteles.
Anca DINICA