Se defineste mereu, prin termenul de "mafie", gruparea (sau gruparile) ce-au instrumentat in tara noastra, de-a lungul a 10 ani, tot felul de "inginerii financiare" la niveluri de neinchipuit, care au devalizat pur si simplu Romania. Banca Nationala a "pompat" sume substantiale in "afaceri onorabile" care nu produceau altceva decat scurgeri masive de valuta spre exterior (sub masca blajina a unui comert civilizat cu Occidentul). Personajele (ale caror nume s-au vehiculat copios in presa) au sfidat tot ce putea fi sfidat: garantiile bancare, evaluarile imobiliare, legile productivitatii si ale protectiei pietei interne, insesi legile care tin la linia de plutire o economie nationala. Ei bine, am fi niste naivi daca ne-am inchipui ca "mafiotii" cu conturi in strainatate (capital romanesc, trudit din greu), care se intorc acum si acapareaza sub umbrela unor "investitori seriosi, europeni", halci uriase din trupul sfasiat al economiei romanesti, sunt doar asa, niste mafioti simpli. Pardon! Acestia sunt niste indivizi care functioneaza unitar, intr-un sistem bine pus la punct, si care... au primit ordin sa procedeze ca atare. Sunt, daca vreti sa fiti mai bine lamuriti, elementele de nadejde ale acelei "caracatite" de sorginte sovietica, ce se insinuase in interiorul Securitatii lui Ceausescu. Odata cu Revolutia, cand exista pericolul desprinderii totale (economice, politice, militare etc.) a Romaniei de Imperiul de la Rasarit si al aderarii la civilizatia, economia si structurile occidentale, ei au primit ordin sa puna pe butuci economia romaneasca, profitand de noile libertati ale privatizarii si economiei de piata. Ceea ce s-a si intamplat, dupa cum putem constata azi! Asa am ajuns (intr-o tara care altfel are tot ce-i trebuie) de la temerea de "bulgarizare" la aspiratia spre "modelul bulgaresc".
     Ce se mai poate face acum, desi este destul de tarziu? Greu de spus. Politia economica are deja de luptat cu niste giganti financiari care au crescut la adapost de orice lege si au devenit monstruos de puternici relational, iar SRI-ul (asa cum functioneaza acum, cu mijloacele de care dispune si cu ingraditura legislativa dupa care a fost "priponit", ca sa nu deranjeze asa-zisele "libertati"!), nu are voie sa intre in detalii, ci... doar sa raporteze diferite "fenomene economice" la modul general. Serviciul de informatii are atributii doar in cazul unor acte ostile ce afecteaza securitatea statului. (Dar, oare, subminarea economiei romanesti nu inseamna un act ce afecteaza securitatea nationala?) Grav este faptul ca, daca cei pe care-i credem doar niste simpli mafioti sunt niste profesionisti "antrenati" sa distruga din interior ceea ce doreste onor Moscova, atunci ar trebui sa ne inspaimantam de-a dreptul, caci ofiterii nostri de informatii vor avea de dus o lupta (cu sanse inegale), poate chiar impotriva unor fosti "colegi", in intunericul tenebros al marilor afaceri. Asadar, in primul rand presa n-ar mai trebui considerata un fel de "inamic public", care nu stie decat sa "murdareasca" imaginea unor onorabili financiari romani, ci un aliat al statului roman si al structurilor sale ce functioneaza "in spiritul si litera legii", impotriva a tot ceea ce e rau, nesanatos, distructiv pentru tara noastra. Iar in al doilea rand, operatiunile de asanare a mocirlei in care colcaie lipitorile uriase ale afacerilor murdare sa nu mai fie privite ca operatiuni antidemocratice, atata timp cat nu incalca nici una dintre legile internationale ale libertatilor cetatenesti. Caci la stari grave trebuie aplicata o terapie pe masura!
Ioan HANTULESCU