In lipsa unui management responsabil
Marile monopoluri de stat continuă să trăiască pe spinarea poporului
     Toate guvernele care s-au perindat la conducerea tarii dupa decembrie '89 si-au fixat ca prioritate o dezvoltare economica cu zero procente si cuvant de ordine, in mod cel putin declarativ, reducerea inflatiei si spargerea marilor monopoluri de stat. Cancerul economiei romanesti si am numit aici inflatia, nu a avut nici un leac, desi guvernele noastre avansau planuri optimiste, indiferent de culoarea politica, pentru extirparea acestei tumori din corpul sanatos. Asa se face ca populatia a continuat sa saraceasca, desi, cel putin din punct de vedere al zerourilor, are buzunarele mai doldora de bani. Practic, in tara noastra, ritmul galopant al inflatiei a fost determinat de o veche meteahna a economiei: multitudinea de plati restante si o crasa indisciplina financiara, mai ales din partea gigantilor cu capital de stat. Asa au aparut arieratele sau datoriile in lant care au dus la deja celebrul blocaj financiar ce a imbolnavit si ce mai era sanatos din economie. In atare conditii, companii de stat, pentru care practic nu exista lege si disciplina, ne taxeaza cu zeci si sute de majorari de preturi pentru a-si continua activitatea, a achita facturile restante si a ingrosa pungile si asa doldora de bani ale managerilor. Prin urmare, statul ramane mereu cu sacul gol si este obligat sa se imprumute de pe piata externa, in conditii de cele mai multe ori dezavantajoase. In plus, dobanzile la titlurile emise de stat cu dobanda mai mare decat ceea ce stabileste piata de capital si cresterile salariale cerute de sindicate au avut acelasi rezultat: cresterea galopanta a inflatiei. Problema principala a guvernelor postdecembriste nu este aceea ca nu au programe performante ci ca acestea nu au fost aplicate. Vointa politica a fost intotdeauna invinsa de presiunea strazii si dictatura sindicatelor, desi FMI a cantat una intr-una povestea cu "reducerea arieratelor si masuri de stopare a inflatiei".
     In alta ordine de idei, preturile au cunoscut an de an o crestere galopanta iar nivelul de trai a scazut alarmant. Asa se face ca clasa de mijloc a disparut, nu numai ca si concept, impartind societatea romaneasca in multi saraci si putini bogati. In timp ce Executivul a anuntat detaliile privind "Programul antiinflatie", pretul la gaze naturale o lua din nou razna, Termoelectrica spunea ca va majora pretul energiei cu 40 la suta, iar ceferistii primeau in scris ca vor beneficia de majorari salariale de 20 la suta. Pentru ca totul sa fie anapoda, Autoritatea de Reglementare in Domeniul Energiei ne-a mai servit o "bucurie": intr-o prima faza energia electrica se va scumpi cu 9 la suta iar energia termica cu 50 la suta. Cel mai probabil, noul pret al kilowatului/ora va depasi 1600 de lei, iar gigacaloria va costa aproximativ 500.000 de lei. Acum, populatia plateste 1420 lei/KWh si 360.000 lei/Gcal. Dupa publicarea in Monitorul Oficial, noile preturi ar urma sa intre in vigoare in iulie. Ca sa nu mai vorbim despre ultima majorare a tarifului la carburanti, care, asa cum ne-am obisnuit va duce la o crestere in lant a tarifelor si in celelalte verigi ale economiei, iar produsul final cumparat de omul de rand va fi tot mai scump. Un lucru este cat se poate de clar: monopolurile vor scumpi serviciile ori de cate ori vor muschii lor, pentru ca in acest mod isi pot ascunde managementul defectuos si furtul statului pe pielea si asa tabacita a romanului de rand.
Florin ROMAN