Dupa recenta vizita in tara noastra a d-lui Leszek Balcerowicz, artizanul reformei economice in Polonia
Leul romanesc ar putea ramane fara "coada"!
     La invitatia guvernului Romaniei, a guvernatorului Bancii Nationale, Mugur Isarescu, zilele trecute ne-a vizitat tara o importanta personalitate a lumii europene si mondiale a economiei si finantelor. Este vorba de domnul Leszek Balcerowicz, cel ce este considerat arhitectul economiei bazate pe terapia de soc, respectiv cel de al carui nume se leaga succesul masurilor de reforma aplicate in economia poloneza.
     Fost consilier al sindicatului Solidaritatea in '81, Balcerowicz a fost numit ministru de Finante in primul guvern polonez necomunist condus de Tadeusz Mazowiescki. El a reusit sa reduca inflatia impunand o politica fiscala de austeritate si privatizarea masiva a intreprinderilor de stat. In perioada 1997 - 2000, a fost din nou ministru de Finante, iar din 2001 este presedintele Bancii Nationale a Poloniei.
     Aflat in tara noastra si pentru a-si prezenta cartea "Libertate si dezvoltare - economia pietei libere", el s-a intalnit in ultimele zile cu oficiali guvernamentali, cu guvernatorul BNR, precum si cu numerosi oameni de afaceri romani.
     Pornind de la experienta Poloniei, Balcerowicz si-a prezentat opiniile privind esenta unei reforme economice de succes, in sinteza acest lucru insemnand: *privatizarea rapida si eliminarea activitatii statului care provoaca pierderi *o moneda stabila si un sistem fiscal solid *acordarea creditelor in sistem avantajos catre sectoarele si firmele de succes *inlaturarea birocratiei *modificarea sistemului de stabilire a preturilor care tin de stat (vezi si la noi cele la energia electrica, gaze naturale, benzina etc.) *scaderea impozitelor si taxelor si crearea conditiilor egale pentru toti intreprinzatorii de stat sau particulari *intarirea disciplinei financiare.
     Un interes aparte a suscitat in randul specialistilor BNR precum si a oficialilor romani - asa-zisa reforma monetara facuta de Balcerowicz in anul 1995, in Polonia. Este vorba de procedeul de denominare a monedei nationale poloneze, prin care s-a reusit taierea a patru zerouri din "coada" zlotului.
     "BNR este interesata sa colaboreze cu institutia similara din Polonia privind experienta denominarii monedei nationale (n.r. taierea unor zerouri din "coada" leului romanesc). In Polonia acest lucru s-a facut in 1995, cand cursul de schimb, din cate imi amintesc era de 24.000 - 25.000 de zloti/dolar, ceea ce poate este o coincidenta fericita", a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la intalnirea cu omologul sau polonez Leszek Balcerowicz.
     Iata, asadar, cum "lectia poloneza" ne arata fara echivoc faptul ca o crestere economica rapida si sanatoasa se poate face numai pe calea unor reforme rapide, facute la timpul lor. In cadrul acestora, desigur, una dintre cele mai importante este cea referitoare la intarirea monedei fiecarei tari, respectiv - reforma monetara.
     Prin procesul de denominare a zlotului, Polonia a reusit in scurt timp sa reduca inflatia de la 70% la numai 10%, asigurand in paralel o crestere economica de durata.
     Romania a avut si ea aceasta sansa, daca bine ne amintim, chiar inaintea Poloniei, prin anii 90-91. Atunci cand renumitul economist american de origine romana, prof. Anghel Rugina, i-a avertizat pe guvernantii nostri despre faptul ca trecerea la economia de piata are neaparat "cap de pod" - reforma monetara.
     In cadrul unui "Program de salvare a economiei romanesti" el chiar a prezentat o solutie ingenioasa si totodata viabila: moneda de argint cu dubla valoare (valoare de schimb si valoare intrinseca). Nimeni insa nu i-a acordat atunci nici cea mai mica atentie. Iar ce a urmat am vazut si am trait cu totii. Procesul inflationist galopant a facut ca doar in cativa ani sa se scurga peste hotare o mare parte a avutiei noastre nationale. Trenuri intregi au fost incarcate cu mobila, cherestea, produse electronice, produse electrocasnice, produse agricole si altele, si au fost carate in afara tarii la preturi de nimica. Leul romanesc a luat-o la vale precum bulgarele de zapada, antrenand in caderea sa cresterea puternica a preturilor, scaderea drastica a salariilor si implicit a nivelului de trai. Activitatea de import-export a fost paralizata cativa ani buni de zile, abia in ultima perioada mai revenindu-si putin. De leul nostru s-a ales praful, astfel ca a ajuns in prezent la un raport de aproape 30.000/1, comparativ cu dolarul american.
     Iata, acum, pare a se ivi o a doua sansa pentru Romania de a-si intari moneda nationala si de a stopa inflatia. Vizita lui Balcerowicz in tara noastra poate prinde conotatii istorice. Chiar daca nu mai sunt aceleasi conditii ca in anii '90, Produsul National Brut pe cap de locuitor, unul dintre indicatorii de baza in realizarea unei reforme monetare fiind mult mai scazut, avem alti indicatori care s-au imbunatatit intre timp si ar putea suplini acest neajuns. Rezerva valutara a tarii s-a refacut in ultimii ani, ajungand in prezent la peste 3 miliarde de dolari. Rezerva de aur de la BNR, chiar daca s-a mai diminuat intre timp, tot mai valoreaza inca aproape un miliard de dolari. Asa incat vizita lui Balcerowicz la Bucuresti s-ar putea sa nu fi fost doar una de simpla curtoazie, ci, dimpotriva, una foarte serioasa. Reforma monetara necesara si asteptata de vreo 11 ani ar putea sa se infaptuiasca in viitorul apropiat si in Romania. Asta chiar si in conditiile in care, asa dupa cum sublinia guvernatorul BNR - "in perioada de dezinflatie nu este exclus ca pe langa profitul bancilor comerciale sa fie afectat si profitul bancii centrale care poate ajunge la zero".
     Castigul va fi insa cu mult mai mare in planul cresterii economice si, implicit, a nivelului de trai. Altfel spus, cu cat vom taia mai repede "coada" leului romanesc, cu atat mai bine.
Tinu MATES