Editorial

Prima pagina
Curier judetean
Ultima ora
Alte cautari in arhiva
Reveniti la ziua de azi
Aroganta fara frontiere
Revizionismul maghiar a inceput din nou sa dea in clocot *Pe cand si examenul sangelui la trecerea granitei in Ungaria?
     Nu spunem, cred, o noutate daca afirmam ca in politica nici o actiune, nici un gest nu este rodul intamplarii, ci premeditarea joaca un rol important. Asa ca nici "nevinovatele legitimatii maghiare" nu s-au nascut, asa, peste noapte in mintea unui functionar public din tara vecina. Guvernul maghiar a stiut intotdeauna sa-si urmareasca interesele externe pe termen lung. Si in primul rand cele cu tenta expansionista. Aceasta, pentru ca, in spatele asa-ziselor zone transfrontaliere, conturate prin "hasurarea" unor regiuni din propria tara cu doua sau trei judete din statele vecine (judete in care se afla importante comunitati maghiare), se ascund tendintele de alipire economica, politica si social culturala a provinciilor mult dorite. Accentele acestei politici s-au amplificat mult in ultimul timp, ca si cand primul an al celui de al treilea mileniu pare a fi anul in care guvernul budapestan vrea sa "rezolve" transfrontaliera cu Romania. Mai bine spus cu Ardealul dupa care tanjeste ca dupa apa si aer.
     Dupa ce au obtinut o seama de concesii pentru minoritatea maghiara din Romania, liderii politici de la Budapesta nu se sfiesc sa-si manifeste intentiile revansarde pe fata. Acum ei vor sa treaca la identificarea si nominalizarea fiecarui membru din colectivitatile de maghiari. Practic, se incearca o cat mai mare apropiere a acestora de Budapesta, sau altfel spus, o "fidelizare" a fiecarui etnic. Materializarea acestei dorinte se va realiza prin aplicarea in Romania a "nevinovatelor legitimatii maghiare". Ce sunt in fond aceste legitimatii? Nici mai mult nici mai putin decat un act de identitate al etnicilor din regiunile transfrontaliere, prin intermediul caruia posesorul se va bucura de insemnate facilitati acordate de Ungaria, in mod preferential fata de propriii ei cetateni. Se poate spune ca este chiar o discriminare fata de cetatenii Ungariei.
     Legitimatiile maghiare nu sunt decat o mica parte din programul revizionismului maghiar.
     La 4 iunie s-au implinit 81 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Evenimentul a fost marcat de oficialitatile maghiare cu sentimente de nemultumire pentru modul in care a fost incheiat acest tratat. Dealtfel, dupa 1990, inaltii demnitari ai Ungariei au declarat ca nu doresc altceva decat refacerea Ungariei Mari. Plimbarea unei coroane a lui Stefan cel Sfant de la Muzeu la Parlament a involburat si mai mult ideile revansismului maghiar. Asa ca nu este de mirare ca, in ziua in care s-au implinit 81 de ani de la semnarea Tratatului, in orasul Kecskemet, infratit cu municipiul Alba Iulia, a fost inaugurata o placa de marmura care denunta acest Tratat. "Am pierdut majoritatea vestigiilor noastre, o multitudine de localitati", a declarat viceprimarul orasului, membru al partidului de guvernamant din Ungaria.
     Intr-o alta localitate, la Zebegeny, a fost sfintit "Clopotul Memoriei Nationale", care va bate zilnic la ora 16.30 (ora semnarii Tratatului de la Trianon) pentru a reaminti ungurilor ceasul "cand a fost sfartecat teritoriul Ungariei". La Soporon, un alt oras al Ungariei, s-a propus construirea unei stanci din roci stranse din cele 63 de judete ale Ungariei Mari, iar la Budapesta, cu acest prilej, a avut loc o adunare in jurul monumentului construit in 1921 pentru a simboliza "provinciile pierdute". In localitatea Nagykanisza, situata in vestul Ungariei, se restaureaza monumentul ridicat in 1934 care evoca "tragedia de la Trianon". Cu toate nelegiuirile din trecut ale lui Horthy, "amiralul fara flota" care s-a retras in Spania unde si-a sfarsit zilele, Ungaria a repatriat ramasitele sale si acestea au fost reinhumate cu mari onoruri militare. Mai mult decat atat, in Muzeul de Istorie Moderna din Budapesta, Horthy are expus un mare portret, iar in cea mai mare piata publica a capitalei Ungariei troneaza un monument al tristului amiral. "Pastrarea identitatii de neam, prin urmare, integrarea in natiunea ungara... constituie pentru minoritatile din Bazinul Carpatic cea mai importanta realizare a anului 2000", a declarat Nemeth Zsolt, secretar de stat in Ministerul ungar de Externe. El nu si-a ascuns deloc dezacordul cu decizia luata la Versailles, in 1920. "Pentru generatiile mai tinere, trebuie precizat ca problema pierderilor teritoriale suferite de Ungaria dupa primul razboi mondial a constituit, in perioada comunista, o problema tabu, iar dupa 1990 a devenit una dintre principalele preocupari ale gruparilor extremiste". Nu este nimic nou sub soare. Guvernul de la Budapesta isi vede, cu perseverenta, de infaptuirea politicii "pasilor marunti" pentru atingerea telurilor sale de faurire a Ungariei Mari. Acest lucru nu inseamna automat ca va si reusi. Mai ales in ce priveste Ardealul romanesc, unde revizionistii unguri au savarsit cele mai mari atrocitati din istoria lor de trista amintire. Oricum, sa speram ca nu se va ajunge ca atunci cand vom calatori in tara vecina sa dam probe de sange, daca este de ungur sau de roman? Primul pas s-a facut. Sa speram ca nu vor urma si altii.
Ovidiu BUCERZAN