O palma pentru fratele tau
     Faptul ca la Bucuresti se iau si s-au luat, de-a lungul celor 11 ani care au trecut de la Revolutie, multe decizii politice a caror logica ne scapa, nu mai mira pe nimeni. Asa ca recenta masura luata de Guvernul Roman impreuna cu cel de la Chisinau, de a introduce pasapoarte pentru fratii de peste Prut care vin sa viziteze Romania, sa studieze ori sa faca afaceri, sta in aceeasi stranie perceptie a unor lucruri de catre cei care in mod normal ar trebui sa ne netezeasca caile de apropiere si de unire a moldovenilor din spatiul fostei Uniuni Sovietice cu romanii de dincoace de Prut. Iata ca dupa ce puterea de la Bucuresti n-a stiut sau n-a vrut sa exploateze o situatie favorabila, aceea de a-si reuni destinele cu fratii de peste Prut in momentul destramarii Uniunii Sovietice, lucrurile au evoluat in defavoarea moldovenilor. Dupa cum se stie, la recentele alegeri generale din Republica Moldova au iesit biruitori nostalgicii dupa vremurile nu demult apuse cand pe frontispiciile uzinelor si fabricilor, ale institutiilor de stat, trona steagul rosu si secera cu ciocanul, cand se vorbea limba rusa si cand intreg esafodajul vietii economice si sociale avea drept model sistemul comunist. Asadar, noi am construit romantice poduri de flori peste o apa cu ambele maluri romanesti pentru a ne uni, chipurile, a realiza o asa-zisa fratie culturala, de limba, cuget si simtire, iar altii, mai pragmatici decat noi, isi vedeau in liniste de vechile metehne si indeletniciri si anume de a deznationaliza un popor care prin datele sale etno-genetice si culturale era unul profund romanesc.
     Ca tacamul sa fie complet, s-au introdus pasapoarte, ca si cum moldovenii care vor sa vina in Romania ar descinde dintr-un spatiu strain. Chestiunea in cauza pare de-a dreptul hilara, chiar daca ea are un suport oarecum logic si anume argumentul impus de strategia UE de a securiza granitele Romaniei si ale tuturor statelor din Europa de Est. Vezi, Doamne, dinspre Republica Moldova s-ar abate spre Europa Occidentala droguri, arme, transfugi si cine stie ce alte nenorociri care ar pune in pericol viata civilizata, super-standardizata a celor din Vest. De ce oare si pana cand ne aplecam obedient in fata Occidentului care vrea sa aiba puritate etnica, vrea sa-si stie netulburata existenta, s-o duca bine-mersi departe de flagelurile care bantuie lumea saraca a Orientului. De ce oare noi trebuie sa fim mereu strajerii Europei, tamponul, filtrul care sa bareze exodul cetatenilor de diferite etnii care-si cauta un spatiu sub soare, un loc care sa le asigure dreptul la o existenta normala? Si asta pentru ca tot vorbim de edificarea unei Europe comune, cu o moneda, o economie, o limba unica, o Europa fara frontiere. Si daca chiar vrea Comunitatea Europeana ca Romania sa fie dintotdeauna acelasi scut care sa o apere de auslanderi, de vantura-lume care, chipurile, ar deteriora ordinea, linistea, sistemul de valori occidental, atunci de ce, ma rog, nu binevoieste acest Occident sa sprijine mai mult Romania in a o europeniza si a o ajuta sa-si ridice si ea standardul de viata? Nu e suficient sa ni se promita numai, iar in plan faptic sa nu faca nimic. Parca am fi niste copii inocenti carora li se flutura mereu pe sub ochi o jucarie stralucitoare, posibilitatea de a fi iertati de vize incepand cu 1 ianuarie 2002 pentru a avea acces in spatiul UE. Cu alte cuvinte, se da cu o mana si se ia cu alta. La starea de saracie in care se zbate Republica Moldova asta mai trebuia ca bietul cetatean de dincolo de Prut sa cheltuiasca doua salarii si ceva pentru a obtine un pasaport. Practic, asta-i o forma de exploatare a omului de catre pretinsa idee de armonizare a intereselor Europei. Guvernul de la Bucuresti cred ca a cedat nepermis de usor cand s-a supus cu atata zel cerintelor UE de a securiza frontierele. Ar fi trebuit ca acesti lumpeni asiatici si nu numai sa fie intampinati in invazia lor spre Occident de vamesii unguri si austrieci care, nu-i asa, fac parte din UE si nu de ai nostri care sunt dusi mereu cu zaharelul. In concluzie, masura de a se introduce pasapoarte si de o parte si de alta a Prutului nu este altceva decat o palma aspra peste obrazul fratelui tau.
Gheorghe JURCA