|
Dosarul Jidvei
Procurorii aplică selectiv măsura arestării preventive
•Capii afacerilor sunt liberi, executanţii la zdup
Modul în care autorităţile judiciare din judeţul Alba au instrumentat două din cazurile aflate pe rol - dosarul "Blasius" Blaj şi dosarul "Jidvei" - aduce din nou în discuţie arbitrajul prevederilor procesual penale referitoare la arestul preventiv. Comparaţia este permisă de similitudinile evidente în cazul celor două dosare, acoperind toată raza, de la profilul public al persoanelor implicate şi până la amănunte de genul obiectului de activitate al firmei, prejudiciu consistent şi mediatizare insistentă. Cu toate că aceste similitudini induc ideea unei asemănări în reacţii a autorităţilor, modul de acţiune al anchetatorilor este diametral opus.
În cazul "Blasius" Blaj, unde autorităţile judiciare au acreditat ideea unui prejudiciu de aproape 130 de miliarde de lei - prin retrocedarea unor bunuri din proprietatea firmei falimentare în cea a Bisericii Greco-Catolice, Mihai Zgâia, fost reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei în AGA societăţii, şi Dorel Popa, fostul director al societăţii, au fost imediat arestaţi. E drept că gestul a fost imediat sancţionat de instanţele de judecată, Tribunalul Alba infirmând măsura arestului preventiv luată de procurori şi obligând autorităţile la judecarea în stare de libertate a celor doi. Este, de asemenea, adevărat faptul că arestul celor doi nu era în mod necesar justificat, fiind vorba de persoane publice care nu sunt susceptibile de a se sustrage urmăririi penale, prejudiciul nu există de fapt, deoarece transferul de proprietate aprobat nu s-a realizat, iar organele de anchetă nu puteau argumenta în mod real nici periculozitatea socială a acuzaţiilor.
În dosarul "Jidvei", însă, contemporan cu dosarul "Blasius" Blaj, atitudinea autorităţilor a fost total diferită. După câteva luni de cercetări, măsura arestului preventiv a fost luată doar împotriva lui Toader Bălău, Ioan Popa, Ghiţă Bradu şi Horaţiu Comşa, consideraţi doar simpli executanţi ai ordinelor celui perceput drept cap al întregii afaceri - Toader Ignat, fostul director al Complexului de Vinificaţie al SC "Jidvei" SRL. Aceleaşi acuze de fals şi uz de fals, un prejudiciu comparabil în termeni absoluţi - în dosarul "Jidvei" prejudiciul este estimat de proprietarii societăţii comerciale la aproape 50 de miliarde de lei - şi cu toate acestea, Ignat nu este supus măsurilor restrictive. Mai mult, prelungirea anchetei este motivată oficial şi prin neprezentarea lui Ignat la audieri, în ciuda invitaţiilor repetate ale organelor de anchetă şi dovedirea unor tentative ale acestuia de a se sustrage urmăririi penale, prin intermediul unor falsuri, ar justifica arestarea preventivă în cazul lui, gest care, însă, întârzie. Acest gen de inconsecvenţă nu poate să nu trezească suspiciuni la adresa motivaţiilor reale care conduc la abordări diferite în cazul unor dosare similare. (B.I.U.)
|