|
Dureroasa poveste a unei tinere de 20 de ani
Trei ani în infernul puşcăriilor româneşti
•De la o cafea, în arestul poliţiei * Interogatoriu sau despăduchere? * "Camera mărcilor" * Drumul spre duşuri: goală prin zăpadă * "Menajul" cuplurilor lesbiene * Dreptatea lui Solomon
Tânăra albaiuliană are acum 23 de ani. Este tot atât de frumoasă ca şi atunci când am cunoscut-o, ca adolescentă. Dar frumuseţea ei a dobândit ceva dur, nepăsător, trist şi mult prea matur. Căci tânăra aceasta şi-a petrecut ultimii trei ani din viaţă în infernul puşcăriilor româneşti. Aşa şi spune, despre ultima parte a vieţii ei: "Am fost în infern, dar am revenit la viaţă..." Nu-i vom divulga numele (din motive lesne de înţeles), ci îi vom spune pur şi simplu Maria (ca multor femei care au suferit în toate timpurile). Ieşită recent din închisoare, Maria deţine şi nişte fotografii, dar cele povestite de ea pot înlocui orice imagine...
La vârsta de 20 de ani era deja o fată cu perspective strălucitoare. Urma cursurile unei facultăţi, ocupa un post destul de important, dar destinul i-a jucat o festă. Nu-i treaba noastră să judecăm dacă era sau nu vinovată, destul că într-o zi s-a trezit pe nepusă masă în arestul Poliţiei albaiuliene. Acuzaţii, cu duiumul: înşelăciune, fals, uz de fals etc. Invitată prieteneşte "la o cafea" de un ofiţer cunoscut, s-a trezit cu documentele incriminatoare în faţă şi a intrat direct în arest. Şi acolo a rămas timp de o lună şi jumătate. N-a fost bătută, dar s-au făcut presiuni asupra ei în primele zile după arestare: lăsată fără ţigări (iar poliţiştii fumând pe rupte în faţa ei), arătându-i-se o bâtă de "base-ball" cu explicaţia "Asta-i pentru cei recalcitranţi" etc. Singurătatea a fost cel mai greu de suportat. A fost scoasă din celulă doar o singură dată în 45 de zile, dar nici măcar interogată, ci... verificată dacă are păduchi.
A urmat Penitenciarul din Aiud şi, în timp ce se afla acolo, a primit sentinţa definitivă: 5 ani de închisoare. Atunci a plâns pentru ultima dată, când o gardiancă i-a spus încurajatoare: "De azi înainte eu sunt mama ta!" Primele zile le-a petrecut în aceeaşi celulă cu o "periculoasă" de care se temeau toate deţinutele: o lesbiană din Alba Iulia, absolventă a două facultăţi (dintre care una sportivă) care "bătea în celelalte pedepsite ca în fasole". Pe Maria n-a agresat-o nicicum, ba chiar i-a dat sfaturi cum să reziste în mijlocul "hoaţelor" (aşa sunt denumite toate, indiferent de fapta săvârşită). Lesbiana primea pachete bogate din ţară şi din străinătate şi, în cele din urmă, prietenele ei din Belgia au reuşit să o scoată din penitenciar şi din România. (Maria bănuieşte că individa nici nu era lesbiană, dar folosise acest tertip ca să dobândească aliaţi puternici şi influenţi).
Pentru Maria s-au pus, de asemenea, în mişcare nişte relaţii şi a fost acceptată să rămână la Aiud întreaga perioadă de detenţie, la bucătărie. Era o poziţie privilegiată. Dar nu atât de privilegiată ca a deţinutele din "Camera mărcilor", individele cu pedepse mari, care fumează doar ţigări bune, se au bine cu "gaboroaicele", sunt dure şi dirijează comerţul intern din penitenciar. Da, nu vă miraţi, în puşcărie se practică un comerţ înfloritor între deţinute, şi chiar cu gardienele. (Atunci când nu se ia "dreptul" cu "japca" de la cele mai slabe). Moneda de schimb este tutunul, mai ales ţigările "Carpaţi". "Mărcile" fumează "Winchester", deţinutele obişnuite "Carpaţi", "fraierele" fumează penale (ţigări din chiştoace), iar "disperatele" nişte "trabucuri" confecţionate din vată de saltea şi paie de mătură, învelite în hârtie de ziar. Când deţinutele "rele" rămân fără ţigări, sau duc lipsă de ceva, se "organizează". Adică fură de la vreo amărâtă care a primit pachet (uneori cu complicitatea gardienelor) sau recurg la ameninţări şi chiar la forţă. În ciuda percheziţiilor, în penitenciar se fabrică un fel de drog (din pastile de Algocalmin frecate cu pastă de dinţi) şi un fel de vin din marmeladă. Înjurăturile, bătăile şi tentativele de sinucidere sunt ceva obişnuit. Dar numai între deţinute, căci gardienele n-au voie să lovească. Li se poate face raport, şi e de rău! Aşa că trebuie să rabde tot felul de "măscări" din partea penitentelor, mai ales a ţigăncilor, care-s mai "tari în clanţă".
La Aiud, după cum afirmă Maria, regimul penitenciar nu este prea dur, căci deţinutele sunt aici doar în trecere, până când sentinţa lor rămâne definitivă. Dar la Târgşor e iadul pe pământ. Acolo, cele cu pedepse mari (crime, hoţii mari etc.) sunt unite şi le terorizează pe celelalte femei. Dacă la Aiud sunt câte 4 sau maxim 10 în celulă, la Târgşor sunt între 20 şi 50! Tensiunile din interiorul unei astfel de celule sunt uriaşe, iar descătuşările de furie nebună sunt frecvente. În urma lor rămân femei tăiate, schilodite... Altele, agresive, fac stagii dese la "izolator", li se interzic corespondenţa, vizitele, ieşirea la aer sau li se măreşte pedeapsa. La Târgşor se fură ca în codru. Ai dreptul, de pildă, la o baie pe săptămână. Deţinutele pleacă în coloană spre camera duşurilor (nişte ţevi obişnuite ce se ivesc din tavan), dar drumul trece prin curte şi trebuie străbătut în pielea goală. (Altfel rişti să rămâi fără haine când te săpuneşti). Asta se întâmplă chiar şi în timpul iernii, prin zăpadă. Fiecare penitentă face duş având permanent legat pe mână un săculeţ în care ţine săpun, şampon etc. (Unele au în săculeţ şi o "unealtă" de apărare, căci la duşuri se tranşează multe dispute). Apa curge timp de 5 minute. Dacă te-ai spălat - bine, dacă nu - rămâi cum eşti. Şi întotdeauna sunt mai multe deţinute decât ţevi. Vă închipuiţi şi dvs. îmbulzeala!
Cel mai bine la Târgşor o duc cuplurile de lesbiene. "Băieţeii" şi "fetiţele" au dreptul să iasă la raport şi să ceară să fie mutaţi-mutate în aceeaşi celulă, unde încropesc "menajuri" în toată regula. Îşi maschează patul cu un cearşaf şi se giugiulesc de mama focului, fără să le pese de urechile celor din jur. "Băieţeii" sunt foarte duri şi au accese violente de gelozie (femeile "băieţei" se îmbracă bărbăteşte şi se comportă ca atare). "Soţioarele" lor sunt nişte roabe care se îngrijesc de toate dorinţele "stăpânilor" (spală, calcă, îi hrănesc) dar sunt bătute şi maltratate des, legate de calorifer, schingiuite pentru orice măruntă bănuială. La Rahova este stricteţe din toate punctele de vedere, dar e ordine şi curăţenie.
Maria a executat trei ani şi jumătate de pedeapsă şi consideră că a primit o "bună lecţie de viaţă". Nu discută despre vinovăţia sau nevinovăţia sa, ceea ce aminteşte de "Judecata lui Solomon": regele evreu a vizitat o închisoare şi toţi cei pedepsiţi s-au declarat nevinovaţi, cu excepţia unuia, care şi-a recunoscut fapta: furase de foame. "Atunci, i-a spus Solomon, ce cauţi printre nevinovaţii ăştia? Ieşi afară din închisoare, că îi strici şi pe ei..."
Ioan HĂNŢULESCU
Ieri a fost inaugurat
Centrul de Informare şi Mediatizare Turistică a municipiului Alba Iulia
Dezvoltarea turismului este privită, pe bună dreptate, ca una dintre principalele surse ale îmbunătăţirii stării economice. Conştientizând pe deplin acest adevăr, Primăria municipiului Alba Iulia a decis înfiinţarea unui Centru de Informare şi Mediatizare Turistică a municipiului Alba Iulia, cu atât mai mult cu cât acesta este beneficiarul unui imens potenţial turistic dat atât de aşezarea sa geografică, cât mai ales de monumentele şi istoria sa. Cu sprijinul financiar al Guvernului României, ideea a devenit realitate. Ieri, în prezenţa vicepreşedintelui CJ Alba - Doru Cetean, a domnului Vasile Crişan -director de cabinet al prefectului judeţului Alba, a reprezentanţilor presei şi ai unor asociaţii sau cluburi interesate în colaborarea cu centrul, primarul municipiului - Mircea Hava şi directorul Agenţiei Regionale de Dezvoltare 7 "Centru" - Simion Creţu, au inaugurat acest obiectiv. Printre primele produse ale centrului se vor număra un album monografic de prezentare a municipiului Alba Iulia, un pliant turistic ce va conţine şi informaţii privind posibilităţile de cazare şi masă, precum şi deschiderea unei pagini de prezentare pe Internet. Primarul municipiului, Mircea Hava, sublinia cu acest prilej că un studiu realizat cu sprijinul studenţilor Universităţii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia arată că, datorită acestei prime mediatizări, numărul turiştilor care vor poposi la Alba Iulia va creşte cu peste 20%.
Anca DINICĂ
Austeritatea bugetară şi la nivel judeţean
CJ a renunţat la două autoturisme şi a redus cheltuielile la carburanţi
Recent, cabinetul Năstase a aprobat ordonanţa privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice. Aceste normative privesc numărul maxim de posturi din aparatul propriu al CL şi CJ, acţiunile de protocol, dotarea cu autoturisme şi consumul de carburanţi, numărul de posturi telefonice etc. Întrucât judeţul Alba are o populaţie sub 500.000 de locuitori, CJ Alba se încadrează în numărul maxim de posturi aprobat (100), nefiind obligat să treacă la disponibilizări. La capitolul autoturisme, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Augustin Presecan, ne-a declarat că numărul acestora s-a redus cu două (marca Dacia) care vor fi repartizate la Inspectoratul pentru handicapaţi şi Direcţia plantelor. De asemenea, au fost reduse semnificativ cotele privind consumul lunar de carburanţi, începând cu preşedinte, vicepreşedinţi şi directori.
Florin ROMAN
|