Ultima oră
Știri
Consfătuirea Uniunii Gardienilor Publici
     Astăzi se vor încheia la Alba Iulia lucrările consfătuirii periodice a Uniunii Corpului Gardienilor Publici din România, reuniune de lucru ce reuneşte reprezentanţi ai conducerii Corpului Gardienilor Publici din 36 de judeţe ale ţării sub conducerea preşedintelui UCGPR - Ioan Bolboacă. La lucrări au mai participat col. Ioan Sultănescu - şeful Direcţiei Ordine Publică din cadrul IGP, comandantul IPJ Alba - col. Marin Aron, adjunctul şefului IPJ Alba - mr. Mircea Crişan, vicepreşedintele CJ Alba - Nicolae Gavrilă, şeful de cabinet al prefectului judeţului Alba - Vasile Crişan. Principalele probleme pe ordinea de zi au fost stabilirea unor tarife unice în ţară pentru serviciile oferite de Corpul Gardienilor Publici şi întocmirea unui proiect de lege privind adoptarea Statutului Gardienilor Publici. (F.R.)
Doar 11 localităţi ale judeţului mai sunt în carantină
     Purtătorul de cuvânt al DSV Alba, dr. Ioan Tătucu, ne-a informat că din totalul de 23 localităţi ale judeţului în care s-a instituit carantină de gradul III, doar 11 se mai găsesc în această situaţie. Vestea proastă este că la Baia de Arieş a mai fost prinsă o vulpe despre care se presupune că este turbată, iar alta dă iama prin curţile oamenilor. (F.R.)
Toamnă bogată în vii
     Dacă sfânta natură ne va ajuta, înseamnă că toamna aceasta culesul viilor va fi prilej de bucurie pentru mulţi podgoreni. Evaluările de până acum dau o producţie de peste 5.000 kg de struguri la hectar. Pe întregul judeţ se estimează obţinerea unei producţii mai mari de 21.000 tone de struguri. Aproape 30 la sută din suprafaţa de vii aflate pe rod sunt deţinute de SC Jidvei SRL, care preconizează obţinerea a peste 9.000 kg de struguri pe hectar. Dacă toţi proprietarii de vii ar fi efectuat la timp lucrările şi tratamentele necesare la fel ca SC Jidvei SRL, anul acesta s-ar fi putut obţine o producţie aproape dublă la nivelul judeţului. (S.T.)
Se estimează o producţie de 100.000 tone de cartofi
     Din suprafaţa de 7126 ha cultivate cu cartofi de toamnă, doar 29 ha sunt în sectorul de stat şi public. La o producţie medie de 13.891 kg/ha se prevede a se obţine aproape 100.000 tone de cartofi. S-ar părea că în acest an pâinea săracului este asigurată din resursele judeţului. Problema care se pune este ca recoltarea cartofilor să se poată face la timp în aşa fel încât producătorul să-şi poată valorifica recolta ce-i prisoseşte şi piaţa să ofere consumatorilor cantitatea şi calitatea de cartofi solicitată. (S.T.)

Editorial
Prima pagină
Curier județean
Alte căutări în arhivă
Reveniți la ziua de azi
Alba - paradis fiscal pentru investitori
Situaţia derulării contractelor finanţate din FNDR privind dezvoltarea activităţilor economice din zone defavorizate
     În baza prevederilor OUg nr. 24/1998 privind zonele defavorizate, aprobată şi modificată prin Legea nr. 20/1999, modificată prin OUG nr. 75/2000 şi HG 728/2001, în regiunea "CENTRU" au fost declarate cinci zone defavorizate: zona minieră Bălan, zona minieră Baraolt şi zona minieră Apuseni.
     În anul 2000, Guvernul a declarat prin HG 1249/29.11.2000, ca zonă defavorizată oraşul Cugir, iar prin HG 1281/7.12.2000, oraşul Copşa Mică (jud. Sibiu). Pe lângă programele de finanţare privind dezvoltarea regională în România, lansate de Comisia Europeană împreună cu Guvernul României, în anul 2000, s-au lansat programele speciale pentru zone defavorizate. Pachetul de programe propus pentru dezvoltarea activităţilor economice în zonele defavorizate a constat în acordarea de ajutoare financiare nerambursabile pentru cofinanţarea achiziţionării de echipamente pentru activităţi economice aducătoare de venit, cele trei componente ale programului fiind: Dezvoltarea afacerilor (DA), Sprijinirea investiţiilor (SI) şi Sprijinirea Activităţilor Agricole din Mediul Rural (SAAMR), componente ce au putut fi derulate independent, astfel încât să se asigure flexibilitate bugetară şi reducerea riscurilor de suprapunere cu alte programe naţionale. "În cadrul celor trei programe, în Regiunea "CENTRU" au fost depuse 63 de cereri de finanţare (DA - 41 proiecte, SI - 17 proiecte, SAAMR - 5 proiecte) din care au obţinut punctaj necesar finanţării 9 (Baraolt - 4, Apuseni - 5). Dintre acestea au fost încheiate contracte cu beneficiarii pentru 9 proiecte.
     Valoarea totală a celor nouă proiecte admise pentru finanţare se ridică la 36.272.697.334 de lei (Baraolt - 7.500.724.000 lei, Apuseni - 28.771.973.334 lei) din care sumele atrase din Fondul Naţional de Dezvoltare, la nivel de Regiune, sunt în valoare de 26.603.092.500 de lei (Apuseni - 21.166.230.000 lei, Baraolt - 5.436.862.500 lei)", a declarat pentru ziarul "Unirea" copreşedintele CDR Centru, Augustin Presecan, preşedintele CJ Alba.
     Societăţile comerciale care dezvoltă aceste proiecte au avut în momentul completării cererilor de finanţare un număr de 527 de angajaţi, după finalizarea proiectelor urmând să fie create 609 noi locuri de muncă (Apuseni - 362 locuri de muncă, Baraolt - 165 locuri de muncă).
Florin ROMAN
Ne-am săturat de criticile deputatului Simedru la adresa oficialităţilor locale
Deocamdată faptele acestora spun mai mult decât cele ale competentului deputat
     Eu, alegătorul Gheorghe Bocan din comuna Vinerea doresc să le prezint tuturor oamenilor de bună credinţă care au fost, cu adevărat, realizările deputatului Dan Simedru legate de localitatea sa natală - Vinerea. Ne-am săturat de criticile apărute în ziare şi lansate de deputatul Simedru la adresa guvernanţilor şi a prefectului Ioan Rus. Dacă atunci când a devenit pentru prima oară parlamentar nu a făcut nimic pentru localitatea noastră va înfăptui el oare mai mult acum? Am avut încredere în el şi am sperat că într-o zi îşi va aduce aminte de noi. Dar el este ocupat acum cu alte probleme mult mai importante decât cele ale locuitorilor comunei Vinerea. Coaliţia de tristă amintire din care a făcut parte şi liberalul Simedru a promis că dacă nu vor reuşi să conducă destinele ţării aşa cum se cuvine îşi va da demisia. Însă nu a fost aşa; acum trebuie să luăm totul de la început pentru că în afară de nedreptăţi şi necazuri noi, ţăranii, nu ne-am ales cu nimic bun de la vechea guvernare. Cupoanele agricole au fost doar bătaie de joc, le cumpărau ţiganii pe nimica aproape pentru că ţăranilor nu le erau de folos. Acum, când la conducerea judeţului se află oameni capabili, atât prefectul Ioan Rus cât şi preşedintele CJ Alba Augustin Presecan, Simedru nu face altceva decât să dea lecţii tuturor. La lecţii e bun, dar în rest...
     Drumurile din comună se află de mult timp într-o stare jalnică, sunt neasfaltate, iar la câmp poţi ajunge foarte greu. Din pricina râului care are nevoie de lucrări speciale şi îndiguiri în primăvara acestui an localitatea Vinerea a avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Cei care au terenuri în apropierea râului n-au mai recoltat nimic în această toamnă.
     Trebuie să subliniez faptul că cel mai mare ajutor l-au primit nu din partea d-lui Simedru, aşa cum ar fi fost normal, ci din partea prefectului Ioan Rus. Dânsul mi-a aprobat, mie - om simplu care nu mă ascund după vorbe mari la fel ca deputatul Simedru, atribuirea a 27 de hectare de teren de la Ferma "Aurel Vlaicu", teren cu care am intrat în Asociaţia agricolă "Vinereana". În comuna Vinerea mai sunt cetăţeni care de patru ani nu şi-au primit terenurile. De ce, oare, nu se implică d-l Simedru în rezolvarea acestor probleme vitale pentru noi? Vă spun eu de ce. Pentru că este foarte ocupat cu întocmirea comunicatelor, crezându-se profet în judeţul nostru. Cum i-a ajutat d-l Simedru pe cetăţenii din Cugir, amărâţi şi plini de griji - asta să spună deputatul în cauză. Este zadarnic să ne mai gândim că va contribui în vreun fel la rezolvarea problemelor judeţului atâta timp cât i-a uitat mult prea repede pe cei care l-au votat, uitând bineînţeles şi nedreptăţile pe care, cândva, se mândrea că le va înlătura. Criticând (doar) nu veţi ajunge departe, d-l Simedru, dar ajutându-i pe cei aflaţi acum la conducerea judeţului poate o să reuşiţi să mai câştigaţi câte ceva din ceea ce aţi pierdut. Veţi pierde însă şi mai mult dacă nu-i veţi asculta pe oamenii care şi-au pus cândva speranţe în dvs.
Gheorghe BOCAN, comuna Vinerea
În judeţul Alba
2014 locuri sunt "licitate" la cea de-a doua sesiune de admitere în licee şi şcoli profesionale
     Până la 8 septembrie se desfăşoară în judeţul Alba cea de-a doua sesiune a admiterii în licee şi şcoli profesionale. Conform informaţiilor furnizate de prof. Dorin Sandea - inspector şcolar general al ISJ Alba, în această sesiune îşi pot depune dosarele de înscriere atât elevii care au promovat examenul de capacitate în prima sau a doua sesiune cât şi absolvenţii de gimnaziu care nu au promovat acest examen, adică aproximativ 2000 de elevi. dar pentru că mulţi nu doresc să-şi continue studiile se apreciază că se vor depune circa 1500 de dosare. Modalitatea de desfăşurare a acestei sesiuni de admitere este aceeaşi cu cea a primei sesiuni. În plus, acum au fost codificate şi profilele care pregătesc ucenici, profile la care se pot înscrie absolvenţii care nu au promovat examenul de capacitate. Pentru judeţul Alba există un singur centru de admitere la Colegiul Naţional "Horea, Cloşca şi Crişan" din Alba Iulia. Listele cu rezultatele admiterii vor fi afişate sâmbătă, 8 septembrie la sediul şcolilor absolvite de elevi. Dosarele pentru înscrierea candidaţilor declaraţi admişi vor fi depuse la sediul unităţilor de învăţământ, luni 10 septembrie. Pentru această sesiune de admitere sunt vacante 2014 locuri, majoritatea în şcoli profesionale sau de ucenici.
Anca DINICĂ

Sus
© Copyright S.C. Unirea Pres SRL
Toate drepturile rezervate.