|
După întâlnirea de la Bucureşti cu conducerea centrală a PSD
Prefectul Ioan Rus are şanse mari să fie reales preşedinte al PSD Alba
În cursul zilei de sâmbătă, membri marcanţi ai PSD Alba printre care prefectul Ioan Rus, preşedintele organizaţiei judeţene, subprefectul Ioan Maier, preşedintele Consiliului Judeţean, Augustin Presecan, deputaţii Constantin Selagea, Codrin Ştefănescu (secretar executiv), Ioan Andrei şi senatorul Cornel Filipescu s-au întâlnit la Bucureşti cu conducerea centrală a partidului. Au fost prezenţi preşedintele PSD, Adrian Năstase, premierul României, secretarul general al Guvernului Şerban Mihăilescu, secretarul general executiv al PSD Cosmin Guşă şi alţi miniştri. Cu acest prilej s-a pus în discuţie stadiul fuziunii prin absorbţie cu PSDR, partidul lui Alexandru Athanasiu şi alte probleme organizatorice.
De asemenea, participanţii au dezbătut ultimele evoluţii din cadrul PSD Alba, campania de presă împotriva prefectului Ioan Rus, declaraţiile deputatului Ioan Andrei etc. Având în vedere faptul că cei prezenţi l-au susţinut pe prefectul de Alba (care a demonstrat că nu are amestec în lucrurile vehiculate de o parte a presei şi că este victima unui joc al intereselor murdare), conducerea centrală a PSD i-a acordat în continuare credit avocatului Ioan Rus şi actualei conduceri a organizaţiei judeţene. Liderilor locali ai partidului de guvernământ li s-a cerut să continue munca în echipă şi să dea dovadă de unitate, lucruri acceptate de toţi parlamentarii. Poziţia exprimată de Bucureşti în cazul organizaţiei judeţene Alba pune astfel capăt unui întreg şir de speculaţii, iar acum, se poate spune că la PSD Alba apele s-au liniştit iar lucrurile vor merge în continuare pe un făgaş normal (pentru majoritatea membrilor de partid).
Se speră că la viitoare Conferinţă judeţeană de alegeri a PSD Alba, ce va avea loc în 27 octombrie a.c. (a fost amânată cu o săptămână faţă de data stabilită iniţial, din motive tehnice), Biroul Executiv va suferi modificări importante, fiind cooptaţi şi alţi membri provenind de la alte partide, în urma procedurilor de fuziune prin absorbţie. Cum nici un alt lider al PSD Alba nu şi-a exprimat până în prezent dorinţa de a candida la şefia partidului cu excepţia actualului preşedinte, Ioan Rus, devine aproape o certitudine că actualul prefect va conduce PSD Alba şi după 27 octombrie pentru următorii 4 ani. De altfel, în presa locală, importaţi "piloni" ai PSD şi-au exprimat deschis susţinerea pentru av. Ioan Rus ca şi majoritatea preşedinţilor de organizaţii municipale, orăşeneşti şi comunale. Lucru firesc ţinând cont de faptul că Ioan Rus a dus greul în partid, de la înfiinţare şi până în prezent şi că a probat din plin, atât la putere cât şi în opoziţie, că este un autentic lider politic.
Florin Roman
Dezvăluirile deputatului PD - Alexandru Pereş
PSD şi UDMR sunt împotrivă ca Alba Iulia să devină Oraş martir al Revoluţiei
În conferinţa de presă a PD Alba atât revoluţionarul Horia Bărdaş, cât şi deputatul Alexandru Pereş şi-au manifestat mâhnirea că PSD a încercat o nouă lovitură mediatică pe seama declarării municipiului Alba Iulia Oraş Martir al Revoluţiei. Ambii au subliniat că trebuie recunoscute meritele tuturor celor ce s-au zbătut pentru ca oraşul să obţină recunoaşterea oficială a meritelor în Revoluţie şi nimeni nu trebuie să se bată cu pumnul în piept. De aceea, ei consideră că nu pot fi negate eforturile lui Mihai Babiţchi, ale ex-senatorului Ioan Ardelean, sau ale prefectului Ioan Rus, însă nici cele ale PD şi deputatului Alexandru Pereş sau ale celor două organizaţii judeţene de revoluţionari.
Deputatul Pereş a precizat că el a pus pe masa lui Valer Dorneanu, preşedintele Camerei, protestul Asociaţiei Revoluţionarilor '89 Alba (condusă de Bărdaş) şi a avut şi o interpelare în Parlament în această problemă. Ce nu ştiu locuitorii judeţului este că, la rediscutarea proiectului de lege în Comisia de administraţie publică, 10 au votat pentru ca Alba Iulia să primească acest titlu (care financiar nu aduce nimic oraşului) şi 9 împotrivă! Deputatul democrat a precizat că pentru au votat parlamentarii PNL, PD şi PRM, iar împotrivă cei din PSD şi UDMR.
Acum se speră ca în două săptămâni plenul să aprobe proiectul de lege, astfel încât în preajma zilei de 1 Decembrie oraşul să poată arbora însemnele oficiale ale acestui titlu.
Horia Bărdaş şi-a exprimat convingerea că şi Cugirul merită cu prisosinţă acest titlu şi este convins că revoluţionarul şi deputatul Codrin Ştefănescu se va lupta - alături de ceilalţi parlamentari de Alba - pentru obţinerea acestei recunoaşteri a luptei cugirenilor în Revoluţie.
Florin SILEA
Prefectul Ioan Rus şi primarul din Albac
Au botezat cu numele marelui erou Avram Iancu o şcoală generală din Tîrnăveni
•Cu acest prilej, moţii din judeţul Alba au donat elevilor şi cadrelor didactice 1.200 de insigne cu Crăişorul Munţilor
Vineri, 12 octombrie a.c., prefectul judeţului Alba av. Ioan Rus s-a deplasat la Tîrnăveni, judeţul Mureş, pentru a participa la inaugurarea oficială a gimnaziului de stat din localitate care cu acest prilej a fost botezat cu numele marelui erou al neamului românesc, Avram Iancu. Delegaţia moţilor din judeţul Alba care i-a mai cuprins pe primarul Albacului, Gheorghe Paşca şi pe administratorul SC Selina SRL, filiala Baia de Arieş, Cezar Rusu a fost întâmpinată cu deosebită simpatie de oficialităţile locale, profesorii şi elevii şcolii generale, cu toţii prezenţi la acest eveniment.
După obişnuita slujbă religioasă, prefectul Ioan Rus a dezvelit placa cu numele Crăişorului Munţilor poziţionată pe frontispiciul clădirii iar ulterior a avut loc un spectacol în aer liber susţinut de elevi, spectacol ce a cuprins în mare parte cântece şi poezii dedicate lui Avram Iancu. În cuvântul adresat celor prezenţi la manifestare, prefectul Ioan Rus i-a felicitat pentru această frumoasă iniţiativă şi a precizat, totodată, că în curând toate unităţile şcolare din judeţul Alba vor purta numele unor mari personalităţi din istoria României. Tot cu acest prilej, cu sprijinul societăţii Selina, prefectul Ioan Rus şi primarul Albacului au donat elevilor şi cadrelor didactice 1.200 de insigne cu chipul lui Avram Iancu. În plus, prefectul Ioan Rus a promis că va sprijini şi înălţarea unui bust al marelui revoluţionar ardelean în curtea şcolii din Tîrnăveni.
De precizat că prefectul Ioan Rus a mai fost însoţit la Târnăveni şi de cunoscutul scriitor şi publicist George Stanca, cel care a făcut şcolii o donaţie cu propria carte "De la marea schimbare la marea dezamăgire" ce va fi lansată şi la Alba Iulia până la sfârşitul acestei luni.
Răzvan JURCĂ
Rackeţii erau... poliţşti unguri!
Românul este deseori nevoit să-şi plece capul când ia cunoştinţă de aprecierile negative ale comunităţii europene legate de stadiul integrării în UE. Ungaria este dată cel mai adesea drept pildă pentru avansul câştigat în competiţia cu celelalte state foste comuniste. Şi nu este vorba doar de implementarea reformei economice ci şi de îndeplinirea celorlalte criterii privind aderarea: diminuarea corupţiei, separaţia puterilor în stat, politica minorităţilor etc.
Un anumit tip de ordine şi prosperitate economică există, este vizibilă din indiferent care parte - est sau vest - se intră în Ungaria. În schimb, în relaţia cu cetăţeanul, tarele regimului comunist sunt mai mult decât evidente.
Mă întorceam din concediu, după trei săptămâni de contact reconfortant cu civilizaţia occidentală, şi, la prima benzinărie de la graniţa cu Austria am realizat intempestiv că mă apropiu de casă. După ce am schimbat în forinţi 100 de mărci şi am făcut plinul cu benzină, am aşteptat aproape un sfert de oră la casă, să plătesc. Trei lucrători, de la marketul respectiv conversau liniştiţi, indiferenţi, la coada care se formase. "Dincolo", o astfel de atitudine ar fi fost de neconceput iar cei trei şi-ar fi pierdut imediat slujba. A fost doar începutul...
Autostrada spre Budapesta era destul de liniştită comparativ cu autostrăzile din ţările pe care tocmai le traversasem. Eram totuşi atent deoarece auzisem destule despre pânda "interesată" şi voracitatea poliţiştilor unguri, fraţi gemeni cu cei din Bulgaria. Orice turist aflat în tranzit prin Bulgaria ştie, de pildă, că trebuie să aibă la îndemână un anumit număr de bancnote de 10 mărci, peşcheşul neoficial pentru poliţiştii de la circulaţie, care opresc nedezminţit orice maşină străină.
Un prieten din Braşov se întorcea din Germania după o vizită de afaceri. Pe autostrada spre Budapesta a observat în spatele lui o maşină a poliţiei, care l-a însoţit vreo zece minute. Apoi maşina a demarat brusc şi a intrat în faţa lui, făcându-i semn să oprească. Sub pretextul că nu a stins destul de repede faza mare (era noapte) când a fost depăşit, l-a "ciupit" de 20 mărci "ca să nu-i dea o amendă consistentă".
N-aveam să scap nici eu. Cu vreo 20 de km înainte de Budapesta autostrada se bifurcă înspre Szeged, de unde se ajunge la Nădlac, punctul de trecere spre România. Exact în triunghiul bifurcaţiei am zărit oprită de-a curmezişul o maşină a poliţiei. După semnalizarea corectă, m-am înscris pe banda din dreapta, spre Szeged. Nu făcusem nici o greşeală, aşa că nu mi-am făcut griji speciale când mi s-a cerut să trag pe dreapta. Erau doi poliţişti, un bărbat şi o femeie. Am oprit şi am întins actele maşinii. Nu, nu voiau documentele respective ci paşaportul. O tehnică de intimidare, care, de regulă, funcţionează fără greş. Cu mine n-a funcţionat. După ce s-au văzut cu paşaportul meu în mână m-au întrebat dacă vorbesc limba germană. Am răspuns că da şi aceasta a fost prima mea greşeală. Poliţistul mi-a spus că am o problemă: am călcat linia continuă când m-am încadrat pe banda din dreapta. În consecinţă trebuia să mă duc la Budapesta şi să plătesc la poştă o amendă de 15.000 de forinţi (cam 120 mărci). Pot să plătesc şi cu cec de călătorie. Ticăloşii mizau pe faptul că nici un turist normal nu riscă să se abată de la drum câteva zeci de km şi să piardă nişte ore până plăteşte amenda. Era ora 19 şi mai aveam cam 3 ore de drum să ajung în ţară. Eram un turist normal dar cu un ascuţit şi pernicios simţ al dreptăţii aşa că le-am spus calm că nu am făcut nimic şi nu plătesc nici o amendă. Mai mult, le-am arătat, nu aveam decât o bancnotă de 500 de forinţi şi una de 5000 de forinţi, care îmi trebuiau pentru plata taxelor de autostradă. S-au sfătuit între ei şi mi-au spus că pot să plătesc şi în mărci dacă nu am cec de călătorie. Puteau chiar să ia banii şi să-mi facă ei serviciul acesta.
Începeam să mă enervez. Ştiam însă că nu am nici o şansă de scăpare: paşaportul meu era în mâinile poliţistei. "Sunt de 11 ore pe drum şi doresc să ajung acasă, am continuat. Nu mă duc nicăieri şi nu plătesc nici o amendă nedreaptă". Ca un ultim argument, am scos legitimaţia internaţională de ziarist şi le-am arătat-o. "Nu-mi place ce se petrece!", le-am spus. S-au uitat la legitimaţie şi s-au mai muiat puţin. "Domnule director, chiar nu ne putem înţelege?", a insistat zâmbind poliţistul. Mi s-a făcut silă. I-am întins bancnota de 5000 de forinţi (44 mărci), pe care a luat-o rapid, dar nu înainte de a se asigura că nu ne vede nimeni.
Brusc au devenit foarte prietenoşi. Mi-au dat un pliant scris în câteva limbi străine de circulaţie pe care urma să îl arăt oricărui echipaj de poliţie, care m-ar fi lăsat imediat în pace. Urma, de asemenea, să fiu scutit de taxă la barierele cu plată. Evident, nu am fost scutit de nici o taxă, deşi pliantul respectiv, am înţeles după ce l-am citit într-o parcare, reprezenta un fel de dovadă că am fost jefuit de rackeţi. Turistul era atenţionat să nu oprească decât la benzinării sau în parcări amenajate şi în nici un caz dacă i se face semn de la marginea drumului, chiar dacă observă o maşină, chipurile, aflată în pană. Nicăieri nu se indica să nu opreşti, dacă rackeţii erau... poliţişti.
Mihai BABIŢCHI
Amenzi usturătoare pentru şoferi şi pietoni
Şoferii şi pietonii indisciplinaţi vor plăti în curând amenzi mai mari în cazul încălcării regulamentului de circulaţie pe drumurile publice.
Limitele amenzilor contravenţionale stabilite prin hotărâre de guvern sunt următoarele:
De la 100.000 lei la 300.000 lei pentru - traversarea străzii de către pietoni prin locuri nepermise sau pe culoarea roşie a semaforului; folosirea incorectă a semnalului sonor; conducerea autovehiculelor pe partea stângă.
De la 200.000 lei la 500.000 lei pentru - trecerea pe culoarea galbenă a semaforului; nesemnalizarea direcţiei de mers; staţionare sau oprire incorectă; stropirea pietonilor, circulaţia cu roţi murdare de noroi; circulaţia cu viteză redusă fără motiv.
De la 300.000 lei la 600.000 lei pentru - neoprirea la semnalul poliţistului; depăşirea vitezei cu până la 20 km/h faţă de viteza maximă admisă; nefolosirea centurii de siguranţă; sisteme de iluminare defecte; zgomot mare; scurgeri de carburant.
De la 400.000 lei la 700.000 lei pentru - nerespectarea regulii privind transporturi periculoase; folosire dispozitive neomologate; circulaţie cu plăci de înmatriculare deteriorate, conducerea unui autovehicul defect; fixarea defectuoasă a plăcuţelor de înmatriculare.
De la 500.000 lei la 800.000 lei pentru - neoprirea la culoarea roşie a semaforului şi nereducerea vitezei la semnalul poliţistului; întoarcerea neregulamentară a vehiculului; neprezentarea la vizita medicală; circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice cu bicicleta sau cu atelaje cu tracţiune animală; blocarea carosabilului în caz de defecţiune; circulaţia cu defecţiuni grave la frâne sau direcţie; nedeclararea la termen a pierderii sau furtului documentelor.
De la 700.000 lei la 1.000.000 lei pentru - conducerea cu afecţiuni medicale grave; trecerea pe culoarea roşie a semaforului; neoprirea la trecerea unei coloane oficiale; neacordarea de prioritate; depăşirea neregulamentară; staţionarea pe carosabil pe timp de noapte fără semnalizare; nerespectarea obligaţiei de a avea documentele prevăzute de regulament; folosirea telefonului mobil; depăşirea cu până la 30 km a limitei de viteză maxim admise; circulaţia căruţelor fără felinar aprins pe timp de noapte.
De la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei pentru - închiderea sau restricţionarea circulaţiei pe drumurile publice sau pe trotuar fără autorizaţie; nesemnalizarea lucrărilor pe drumuri publice; nerespectarea regulilor la trecerea de nivel cu calea ferată; conducerea autovehiculelor sub influenţa băuturilor alcoolice; neoprirea în caz de accident; refuzul predării documentelor la organele de poliţie; încredinţarea permisului de conducere altei persoane; depăşirea vitezei maxime admise cu mai mult de 30 km/h; folosirea de sirene sau girofaruri în mod ilegal. (N.T.)
|