Legitimaţia de maghiar - nelegitimă
     Legitimaţia de maghiar şi în speţă forjorul acesteia - guvernul de la Budapesta, a primit o serioasă lovitură, în sensul că din punct de vedere juridic ea a fost practic desfiinţată de Comisia europeană întrunită la Veneţia. Forul independent cel mai obiectiv, mai necontestat şi mai autorizat să emită un punct de vedere asupra standardelor internaţionale şi europene în materie de protecţia minorităţilor, a stabilit că actele normative de tipul legitimaţiei de maghiar emise de un stat, nu pot avea efecte pe teritoriul altui stat, decât cu consimţământul prealabil al acestuia. Altfel spus, Legea maghiară nu poate avea nici un efect pe teritoriul României, dacă România nu-şi dă în mod expres aprobarea. Prin urmare, autorităţile ungare vor trebui să modifice prevederile legii conform cărora organizaţii atestate de statul ungar vor da recomandări cu privire la apartenenţa etnică a cetăţenilor din statele vecine şi vor putea elibera acest document. Aşadar, chiar dacă nu este unul decizional, documentul adoptat de Comisia de la Veneţia defineşte cu claritate cadrul de interpretare al tuturor controverselor legate de problema minorităţilor.
     Verdictul de la Veneţia este unul benefic, de importanţă majoră pentru Europa, pentru Carta Drepturilor Minorităţilor în această atât de bulversată zonă a lumii. Occidentul nu are voie să uite războiul dintre NATO şi Iugoslavia, precum şi urmările nefaste ale acestuia în Kosovo şi Macedonia. Escaladarea oricărei tensiuni etnice în estul Europei pare de neconceput atât pentru liderii europeni, cât şi pentru Washington. Iată de ce, verdictul de la Veneţia n-ar fi trebuit să-i ia prin surprindere pe guvernanţii de la Budapesta. După cum se ştie, aceştia au fost atenţionaţi încă din primăvară în legătură cu neconformitatea europeană a acestei legi, drept urmare premierul Orban s-a văzut nevoit să scoată de sub incidenţa ei, Austria, ţară membră a UE. Analiştii politici apreciază că la Veneţia a câştigat spiritul european în timp ce guvernul Orban a pierdut pariul cu etnicii maghiari din România şi alte state vecine. De altfel, diplomaţia ungară mizând pe cartea naţionalismului şi iredentismului a comis mai multe greşeli politice grave. Ea a ignorat pe tot parcursul elaborării şi adoptării legii dialogul cu statele vecine şi abia într-un târziu a început să simuleze dialogul cu Bucureştiul. Premierul şi ministrul de externe ai Ungariei au venit de câteva ori în România, dar de fiecare dată i-au privit de sus pe omologii români, neacceptând nici un fel de replică. În plus, liderii de la Budapesta au făcut un lobby extrem de persuasiv pentru această lege, încercând să influenţeze până şi pe membrii Comisiei de la Veneţia. Dar, aşa cum spuneam mai sus, principiile europene ce vor trebui să guverneze 29 de state nu pot fi ignorate.
     Se poate spune deci, că rezultatele demersurilor ungare nu au fost cele aşteptate. Şi diplomaţii maghiari dându-şi seama de eşecul lor, încearcă acum să dreagă busuiocul în faţa opiniei publice ungare. Ei au aflat, dacă nu cumva ştiau dinainte, că în Europa de azi şi în lume nu se poate tolera acumularea de capital electoral prin provocarea de tensiuni etnice. Decizia Comisiei de la Veneţia constituie prima victorie în 11 ani a diplomaţiei româneşti şi a unui guvern român în faţa Budapestei, premierul Năstase şi ministrul de Externe Geoană au preferat dialogul direct şi expunerea de argumente solide, bine întemeiate. Se întrevede că premierul Orban pentru a se putea prezenta la alegerile de anul viitor va trebui ca măcar formal să aplice Legea legitimaţiei de maghiar. El va fi obligat însă să o restructureze serios, practic să o schimbe în totalitate.
Gheorghe JURCĂ