Prefectul la Cîmpeni
     Cu o întârziere de două săptămâni cauzată de motive obiective, prefectul Ioan Rus se va deplasa, mâine, la Cîmpeni pentru a acorda audienţe cetăţenilor din zonă. Acestea se vor ţine de la ora 12.00 la sediul Oficiului Prefectual din localitate. Să sperăm că, fericiţi după o eventuală calificare a naţionalei de fotbal a României la Campionatul Mondial, moţii vor veni în număr cât mai mare şi vor avea ce povesti cu prefectul Ioan Rus. (R.J.)

---

Invitaţie la conferinţă Calea Inimii
     Programul conferinţelor, organizate de Arhiepiscopia ortodoxă română de Alba Iulia în Postul Cărciunului, a suferit o modificare de ultimă oră. Astfel prima conferinţă nu va mai fi cea susţinută de părintele arhimandrit Ioan Iovan, ci una susţinută de pr. conf. dr. Gheorghe Remete. Ea va avea tema "Calea Inimii" şi va fi găzduită de Aula "Dumitru Stăniloaie" a Facultăţii de teologie ortodoxă din Alba Iulia, mâine, 15 noiembrie, cu începere de la ora 17.00. Restul programului anunţat deja rămâne neschimbat. (A.D.)

Congresul Cooperaţiei de Consum - moment crucial pentru viitorul acestui larg sector de activitate al economiei de piaţă
•Interviu cu d-l Nicolae GAVRILĂ, preşedintele Consiliului de Administraţie al Cooperaţiei de Consum Alba
     - Care este situaţia actuală şi evoluţia Cooperaţiilor de Consum din România după 1989?
     - Cooperaţia de consum din România are o vechime de peste 140 de ani şi a fost membru fondator al Alianţei Cooperatiste Internaţionale (ACI) încă din anul 1895 alături de Franţa, Anglia, Belgia şi Italia. În perioada parcursă de la precedentul Congres, din 1997, Cooperaţia de Consum a avut drept obiectiv principal adaptarea activităţii la cerinţele economiei de piaţă în condiţiile aplicării şi respectării principiilor cooperatiste. Legea 109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum, precum şi statutele şi strategia dezvoltării cooperaţiei de consum în perioada 1997-2001, adoptate la Congresul precedent, au reprezentat un cadru adecvat pentru desfăşurarea activităţii.
     După 1989, Cooperaţia de Consum din România a cunoscut o evoluţie reală de la economia de tranziţie la economia de piaţă, mediul de afaceri, caracterizat de continua reducere a veniturilor şi consumului populaţiei, fiscalitatea şi inflaţia ridicate, concurenţa acerbă şi deseori neloială, precum şi o rată alarmantă a dobânzilor bancare au produs însemnate perturbări şi un real regres în dezvoltarea unei activităţi eficiente. Aceste aspecte au condus la decapitalizarea cooperaţiei de consum şi, implicit, la scăderea cifrei de afaceri a profitului, la modificarea modului de utilizare a spaţiilor şi chiar necesitatea desfiinţării unor unităţi cu toate măsurile luate pentru reorganizarea activităţii.
     - Şi totuşi evoluţia cooperaţiei de consum după evenimentele din 1989 nu a fost concludentă, cu rezultate pozitive.
     - Făcând o analiză lucidă, realistă, a evoluţiei sistemului nostru după 1989, cred că patru factori destabilizatori au influenţat în mare măsură rezultatele activităţilor noastre şi anume: * declararea în stare de faliment a Bankcoop SA în anul 2000, la care printre acţionari se află şi marea majoritate a organizaţiilor Cooperaţiei de consum, care deţin o parte însemnată a capitalului social al băncii; * intrarea în incapacitate de plată a Fondului Naţional de Investiţii, care a contribuit la crearea unor imagini defavorabile întregului sistem al Cooperaţiei de consum şi a afectat financiar Centrocoop-ul care a investit o sumă importantă în capitalul social; * dezbinarea unităţii celor două sisteme cooperatiste, Cooperaţia de consum şi cea de credit prin modificările aduse de Ordonanţa de Guvern cu privire la reorganizarea Cooperaţiei de Credit; * managementul defectuos practicat de unele structuri de conducere a sistemului cooperaţiei, inclusiv insuficienta colaborare cu Guvernul, cu Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie. Aceşti factori au determinat obţinerea unor rezultate inferioare posibilităţilor potenţiale ale Cooperaţiei de consum.
     - În ciuda acestor neîmpliniri, cu ce bilanţ se prezintă Cooperaţia de consum la acest congres?
     - De la început trebuie să menţionez faptul că în prezent activitatea noastră se desfăşoară în peste 20.000 de unităţi comerciale, de alimentaţie publică, de producţie şi prestări servicii, cu un număr de 26.200 de salariaţi. La nivel de ţară există un număr de 1405 cooperative de consum cu personalitate juridică, iar numărul membrilor cooperatori este de peste 1,3 milioane. Fondul social subscris însuma, la 31 decembrie 2000, peste 1,7 miliarde de lei, iar capitalul propriu însuma tot la aceeaşi dată 983,6 miliarde de lei. În anul 2000, veniturile totale economice ale cooperaţiei de consum au atins 3225 mild. lei, fiind de 3,2 ori mai mari decât cele realizate în 1996. Creşteri mai importante s-au realizat la desfacerea mărfurilor alimentare 186,5% faţă de 1997, la desfacerea mărfurilor nealimentare 172,2%, la serviciile de piaţă (comerciale) 260,6%, din care alimentaţie publică 232,4%. Celelalte sectoare au înregistrat creşteri mai lente (vânzări cu ridicata 117,5%, achiziţii 121,3%, export 103,2%, producţia industrială 142,7%).
     Rezultatele de mai sus pot fi apreciate că reflectă modificările intervenite în structura activităţilor cooperativelor de consum, în noile condiţii.
     Un lucru este cert, Cooperaţia de consum din România dispune încă de un potenţial uriaş care poate fi exploatat eficient doar printr-un management performant, într-un suflu nou, numai în baza unor măsuri punctuale, strategice, care să pună pe primul plan asumarea răspunderii totale pentru deciziile care se iau în sistem, la orice nivel.
     - De ce Congresul Cooperaţiei are loc la Alba Iulia?
     - În alegerea municipiului nostru, Alba Iulia, ca gazdă a Congresului, consider că au avut consistenţă anumite considerente. În primul rând, Alba Iulia, această Cetate de Scaun a Marii Uniri, înseamnă printre altele, felul în care individul şi colectivitatea trebuie să-i recunoască acestei localităţi dreptul la o biografie eroică şi, evident, implicaţiile şi ramificaţiile ei în istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală.
     În al doilea rând, în judeţul Alba, între parlamentari, organele administrative: Prefectura, Consiliul Judeţean, Primării şi organizaţiile cooperaţiei de consum există o colaborare bună, lucrativă, având la bază potenţialul economic şi uman existent pe plan local, cât şi o ordonare a direcţiilor de acţiune pe proiecte şi programe viabile în fiecare unitate administrativ-teritorială
     - Ce doriţi de la acest Congres?
     - După părerea mea, acest Congres al Cooperaţiei de consum reprezintă un moment de referinţă, crucial, privind viitorul sistemului. Avem nevoie mai mult ca oricând de înţelepciune, de implicare în luarea unor decizii viabile, de elaborare a unei strategii coerente, care să prevadă în primul rând: reglementarea, prin amendarea Legii 109/1996 a conceptului de proprietate cooperatistă, cine sunt adevăraţii proprietari şi care sunt limitele de acţiune; constituirea unui management responsabil performant, cu atragerea răspunderii materiale pentru cei aleşi să administreze patrimoniul cooperatist; elaborarea unor norme legale privind controlul economic şi modul de lucru al organelor de control abilitate de Centrocoop; clarificarea situaţiei numărului actual de membri cooperatori şi a părţilor sociale aparţinând acestora; elaborarea unui program naţional de redresare şi eficientizare a activităţii cooperaţiei de consum pe termen scurt şi mediu. Acestea sunt doar câteva din priorităţile pe care membrii cooperatori din judeţul Alba le vor susţine şi prezenta în plenul Congresului. Sper ca acest Congres să reprezinte într-adevăr momentul de cotitură în existenţa sistemului nostru, momentul adevărului, o mare şansă de redresare şi revigorare a sistemului pe care nu avem dreptul de a o irosi.
     În numele membrilor cooperatori din judeţul Alba, doresc mult succes Congresului şi un bun sejur la Alba Iulia.
Interviu realizat de Florin ROMAN