Marii consumatori şi datornici de gaz metan debranşaţi
Din pricina presiunii scăzute a gazului metan din ultima perioadă, dar şi a datoriilor înregistrate de unii agenţi economici, a fost sistată furnizarea gazului la marii consumatori din judeţ. După ce, zilele trecute, Metalurgica Aiud a rămas fără gaz metan, acum se află în imposibilitatea continuării activităţii datorită crizei gazului SC UTEPS SA, Resial SA, SC DPL Alba şi Faro SA Blaj. De gaz metan cu presiune redusă, apropiată de cota de avarie, beneficiază doar SC Ampelum Zlatna şi SC UPS Ocna Mureş. În cadrul teleconferinţei ce a avut loc ieri, prefectul Ioan Rus a precizat că a purtat discuţii la Ministerul Industriilor şi Resurselor pentru rezolvarea situaţiei de criză traversată de întreprinderile din judeţ. De asemenea, prefectul a solicitat directorului Distrigaz Nord, Pavel Bogdan, furnizarea gazului la cota de avarie firmelor Metalurgica Aiud şi SC UTEPS SA. D-l Bogdan a spus că imediat ce problemele legate de furnizarea gazului de la ruşi vor fi rezolvate, activitatea agenţilor economici din judeţ va reintra în normal. (R.J.)
Ajutoare guvernamentale pentru încălzirea apartamentelor
•2,4 miliarde de lei pentru Alba Iulia, Aiud, Câmpeni, Cugir şi Sebeş
Aşa cum v-am mai anunţat, o delegaţie a judeţului formată din prefectul Ioan Rus, preşedintele CJ Alba, Augustin Presecan, deputaţii Ioan Andrei şi Codrin Ştefănescu şi senatorul Constantin Filipescu s-a întâlnit cu ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă, solicitând ajutoare pentru încălzire de 6,2 miliarde de lei. La doar trei zile de la această întâlnire, guvernul a aprobat deblocarea a 22 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei până la sfârşitul anului în 16 localităţi. Deşi nu a obţinut cât a cerut, judeţul Alba a obţinut fonduri pentru următoarele localităţi: Alba Iulia - 1 miliard de lei, Aiud - 880 milioane de lei, Cugir - 262 milioane de lei, Sebeş - 190 milioane de lei, Câmpeni - 68 milioane de lei. Ministrul Cozmâncă a declarat că aceste localităţi au probleme cu căldura întrucât se află în zone friguroase, iar societăţile locale de termoficare nu au putut suporta integral plata facturilor la gaz metan.
Florin ROMAN
Românii cumpără "în draci" acţiuni Dracula Park
•Oferta publică cuprinde perioada 12 decembrie 2001 - 15 februarie 2002 * Numai în două zile, în judeţul Alba au fost cumpărate 3300 de acţiuni
Primul proiect de anvergură iniţiat de Ministerul Turismului necesită atragerea fondurilor de investiţii din surse private. Vor finanţa românii construirea Dracula Park, cumpărând acţiunile lansate pe piaţă?
O analiză a eficienţei investiţiei în acţiunile Dracula Park este dificil de realizat în acest moment. În primul rând trebuie analizate perspectivele ofertei publice în sine. Suma ce se doreşte a fi atrasă într-o primă etapă: 155 miliarde de lei pare relativ mare pentru piaţa de capital românească, dar nu imposibil de realizat. Pentru încheierea cu succes a ofertei este necesară subscrierea a minim 60% din acţiuni (93 miliarde lei), însă există perspective foarte bune pentru acoperirea integrală a ofertei. În favoarea acestei ipoteze există câteva exemple în ultima perioadă: APAPS a atras peste 250 miliarde de lei prin vânzarea de acţiuni BRD, iar societatea greacă Maillis, 40 de miliarde. Ambele oferte s-au făcut la preţuri mult peste valoarea nominală, în timp ce în cazul Dracula Park preţul de vânzare este de 10.200 lei, raportat la o valoare nominală de 10.000 lei/acţiune.
La Dracula Park, însă, incertitudinea unui potenţial investitor este mai mare. Există foarte multe variabile care ridică riscurile acestei investiţii: încheierea cu succes a ofertei, atragerea în continuare a surselor necesare finalizării proiectului (din care prezenta ofertă reprezintă numai o parte), listarea acţiunilor la bursă, finalizarea proiectului în termenul şi în condiţiile stabilite, succesul de piaţă al parcului şi atragerea numărului de vizitatori şi a veniturilor conform estimărilor, nivelul de rentabilitate atins etc. Punând în balanţă aceste variabile cu elementele favorabile (precum susţinerea statului, anvergura proiectului, succesul scontat şi implicarea unor parteneri de marcă), riscul investiţiei este mediu spre ridicat.
Obiectivele propuse de Dracula Park sunt ambiţioase. Conform estimărilor se intenţionează atingerea unei rate de profitabilitate (profit net/total venituri - exprimat în dolari) în jurul a 22%, începând cu 2004 şi menţinerea acesteia pe termen lung. Desigur, nu avem toate datele pentru a studia fundamentarea acestor estimări, însă ele arată foarte bine: în anul 2000, din 70 de societăţi listate la bursă, numai în jur de zece au avut o rentabilitate de peste 22%, exprimată în lei!
Câştigul direct pentru investitori este dat însă de eventuala politică de repartizare a acestor profituri către acţionari, practic politica de dividende. Cel mai interesant indicator în această direcţie ar fi rentabilitatea capitalurilor investite. Conform estimărilor, parcul va atinge parametrii normali de funcţionare în 2007, când va înregistra profituri nete de 2,8 milioane de dolari. La un capital social estimat în jurul a 35 milioane de dolari, indicatorul profit net/capital social (practic rentabilitatea capitalurilor investite) va fi de 8%, în dolari. Ţinând cont de trendul descendent al dobânzilor bancare, atât cele în lei, cât şi cele în valută, o asemenea rentabilitate este bună, deşi nu spectaculoasă.
În concluzie, este rentabilă investiţia în acţiunile prezentei oferte publice în condiţiile date de risc? Nu putem aprecia acum performanţele investiţiei în timp, însă diversificarea unor plasamente, exclusiv bancare, prin achiziţia de acţiuni ale proiectului Dracula, reprezintă o opţiune demnă de luat în seamă.
O altă întrebare interesantă ar fi activitatea investiţiei în acţiunile din oferta publică faţă de cea a cumpărării acţiunilor la bursă, în momentul în care acestea vor fi listate. Indiscutabil riscul cumpărării acţiunilor de la bursă va fi mai mic - în acel moment se vor şti mai multe elemente despre proiect, iar problema lichidităţii va fi rezolvată. Nu acelaşi lucru se poate spune despre rentabilitate: în acest moment se pot cumpăra acţiuni la un preţ apropiat de valoarea nominală; dacă lucrurile merg foarte bine, cursul la bursă ar putea fi superior acestei valori.
În final, un singur lucru poate fi spus: proiectul reprezintă o alternativă care nu trebuie trecută cu vederea, ci analizată cu atenţie. Şi în judeţul Alba, Sucursala judeţeană a BCR a pus în vânzare acţiuni la Dracula Park. În primele două zile au fost subscrise circa 3300 de acţiuni în valoare de 33 de milioane de lei. Am reuşit să mai aflăm că un mare investitor italian din judeţul nostru este interesat să cumpere un număr impresionant de acţiuni. (R.P., F.R.)
Ioan Rus şi Codrin Ştefănescu - o echipă hotărâtă să rişte pentru o idee
Puţini sunt cei care sunt dispuşi să rişte totul pentru o idee. Iar când asemenea oameni au ales politica drept câmp de manifestare a principiilor lor, viaţa politică nu are decât de câştigat. O asemenea persoană este şeful cabinetului parlamentar al deputatului PSD de Alba, Codrin Ştefănescu, şi vicepreşedinte al PSD Alba, Aurel Mârza. Asumându-şi, pe lângă responsabilităţile presupuse de aceste funcţii, şi rolul de preşedinte al Asociaţiei Naţionale de Luptă Împotriva Corupţiei (ANIC) Alba, postură din care a promovat spre structurile naţionale ale asociaţiei, devenind vicepreşedinte al Comitetului Naţional ANIC, Aurel Mârza a rămas credincios ideilor cu care a intrat în viaţa politică şi pe care şi le-a împlinit împreună cu Codrin Ştefănescu. Ataşamentul faţă de tineri şi de ideea promovării lor l-au adus aproape şi de liderul judeţean al PSD, prefectul Ioan Rus, faţă de care are o stimă cu rădăcini adânci în timp, încă dinainte de a fi colegi de partid. "Nu există un alt om de nivelul lui Ioan Rus. L-am apreciat şi l-am sprijinit chiar dacă nu am aparţinut formaţiunii politice reprezentate de Rus", susţine Aurel Mârza. Nu este de neglijat modul de lucru al echipei Rus-Ştefănescu, la care s-a alăturat şi el, şi care a reuşit, printre altele, ajutorarea celor nevoiaşi - între care se numără şi copilul Simion Blaga, grav afectat de o tumoare, pentru sprijinul căruia cea mai mare contribuţie a avut-o deputatul Codrin Ştefănescu, cu 400 DM, urmat de Ioan Rus şi de Aurel Mârza, care a contribuit cu 2 milioane de lei, iar în calitate de director al SC KONNEX PRAZITION SRL Vinţu de Jos, a mai contribuit cu 1,5 milioane de lei. Aurel Mârza a ţinut să transmită un mesaj de încredere în echipa condusă de liderul PSD Ioan Rus, din care face parte şi Codrin Ştefănescu în actuala guvernare, care nu ezită să-şi dedice timpul în folosul celor nevoiaşi. (M.M.)
|