Pagina 1

Alba Iulia - municipiu de gradul doi cu primar de rangul unu
•Interviu cu primarul municipiului Alba Iulia, domnul Mircea Hava
Hava

- D-le Mircea Hava, sunteţi primarul celui mai mare municipiu din judeţul Alba, iar de curând cetăţenii v-au situat pe primul loc în topul celor mai buni gospodari în anul care s-a încheiat. Care sunt realizările ce susţin opţiunile cetăţenilor?
     - Eu zic că cetăţenii au văzut ce se face în Alba Iulia, nu de un an de doi, de trei... Nu acţiuni care să le rupă gura cu becuri colorate şi alte chestiuni din acestea care ţin de azi până mâine. Noi ne-am concentrat activitatea asupra unor lucruri durabile, în special cele legate de infrastructură. Cred că toţi apreciază lucrările care se fac şi spun lucrul acesta şi din perspectiva faptului că anul trecut impozitele şi taxele locale s-au adunat în proporţie de aproape sută la sută. Acesta este un efort al cetăţenilor şi al firmelor din municipiu, iar pentru asta eu nu pot decât să le mulţumesc tuturor. În acelaşi timp reflectă şi încrederea şi aprecierea pe care cetăţenii o dau activităţii noastre. Oamenii îşi dau seama că aceşti bani nu sunt irosiţi pe prostii, ci că se lucrează pentru ei.
     Sigur că oricând se pot isca discuţii de ce am făcut o anumită lucrare şi nu alta. Noi încercăm în această perioadă să ne orientăm spre lucrările de mai mare interes public. O astfel de lucrare, cea de reabilitare şi modernizare a Bulevardului Victoriei... Cârcotaşii pot spune "Stai domnule, tot cu asta ne baţi la cap!"... Nu, dar este o lucrare care datorită complexităţii şi costurilor destul de piperate se derulează de doi ani. În acest an o vom finaliza şi sunt sigur că alături de alte lucrări mari ea va rămâne în memoria oamenilor. Prin această lucrare am reuşit să transformăm o arteră care arăta ca un tunel cenuşiu al timpului într-un adevărat bulevard cu spaţii verzi, cu spaţii comerciale, într-un cuvânt într-o arteră veselă, animată. Anul trecut valoarea lucrărilor realizate a fost de 9,58 miliarde de lei. Odată cu finalizarea acestei lucrări, o altă zonă cenuşie a municipiului va fi pusă în valoare, mă refer la cartierul Ampoi III. Acea intersecţie cu strada Tudor Vladimirescu va deveni, în momentul în care vor fi finalizate şi detaliile legate de zonele verzi, chiar mai interesantă decât unele zone din Cetate.
     Desigur că sunt şi multe alte lucrări: tot ceea ce a însemnat refacerea de carosabil cum sunt cele din zona Gladiolelor, Lămâiţei, Ionel Pop, Bibliotecii, Jderului, Fântânele care au fost finalizate în timp ce avem lucrări începute tot anul trecut pe străzile Albăstrelelor şi Rozelor unde au fost executate şi reabilitări ale reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi gaze naturale. Valoarea tuturor acestor lucrări se ridică la 3,12 miliarde lei. Tot aici aş putea menţiona lucrările de extindere a reţelelor de canalizare în zona Detunata, pe străzile Viilor, Moldovei, Dobrogei, Miciurin şi Vasile Alecsandri în valoare de 5,35 miliarde de lei. De asemenea au fost demarate lucrările de refacere la mai multe artere din municipiul nostru, mă refer la Bulevardul Horea şi au fost contractate lucrările de modernizare a străzii Lalelelor, ceea ce ne va permite într-un viitor sper cât mai apropiat să descongestionăm traficul de pe strada Vasile Goldiş prin introducerea sensurilor unice pe cele două artere. Vreau să spun că deşi ne-am concentrat spre lucrările mari nu i-am uitat nici pe cetăţenii care locuiesc pe străzi mai puţin circulate pentru că şi ei sunt plătitori de impozite şi taxe. Un bun exemplu este strada Barbu Lăutaru unde s-au realizat lucrări de canalizare şi în acet an dorim să "atacăm" partea de carosabil şi trotuare. O prioritate vor fi lucrările din interiorul cvartalurilor de blocuri unde vom lucra la alei, spaţii de parcare şi spaţii verzi, pentru că dorim ca toate zonele dintre blocuri să arate ca zona Arnsberg. Chiar în această iarnă vom finaliza lucrările de instalare a centralei termice proprii la Bazinul Olimpic.
     Vreau să mai subliniez şi eforturile depuse în ceea ce priveşte salubritatea oraşului şi întreţinerea spaţiilor verzi, care au arătat spun eu impecabil.
     - Pentru că vorbeaţi de imaginea oraşului aş dori să ne spuneţi cum este ea promovată în exterior?
     - Cea mai mare realizare în acest domeniu este inaugurarea Centrului de informare şi mediatizare turistică a municipiului Alba Iulia, albumul şi CD-ul de prezentare a municipiului şi desigur celelalte produse publicitare. Ele au fost realizate printr-un proiect depus la ADR 7 Centru, un proiect pe care l-am câştigat şi astfel fondurile necesare au fost alocate de Guvernul României.
     Şi pentru că vorbim de proiecte doresc să amintesc proiectul AQUAFIL care şi el a adus beneficii municipiului. Noi nu neglijăm nici o posibilitate de a aduce bani pentru municipiu din fondurile alocate de Uniunea Europeană. Există posibilitatea de a depune proiecte de programul ISPA, referitoare la alimentări cu apă, reţele de canalizare, protecţia mediului. Noi am realizat proiecte pentru staţia de epurare a apelor uzate, groapa de gunoi, extinderi de reţele şi le-am depus deja. Acum aşteptăm răspunsul care sperăm să fie favorabil deoarece proiectele au fost realizate în colaborare cu specialişti ai UE în domeniu. Avem promisiuni că aceste proiecte vor fi sprijinite de guvernul nostru. Deci n-am stat cu mâinile în sân să ne plângem că nu avem posibilităţi, ci am încercat să ne ajutăm singuri. Chiar pe partea de mediu avem un proiect prezentat în trei forme. Ne-am gândit ca să-l facem mai atractiv, să realizăm o asociere cu municipiul Sebeş şi celelalte localităţi apropiate. Astfel încât au depus un proiect pe întreaga asociaţie, unul doar pentru o parte a ei şi unul doar pentru municipiul Alba Iulia. Să vedem acum care va fi verdictul. Tot aşa vom "monta" un proiect referitor la groapa de gunoi, proiect unde tot Alba Iulia va fi "vioara întâi" fiind localitatea cea mai mare, dar şi pentru că deja începem să ne pricepem la realizarea de proiecte cu şanse de eligibilitate. Deci noi, partea noastră de treabă am făcut-o. Sperăm acum că toate promisiunile făcute de miniştrii, în sensul promovării şi sprijinirii proiectelor noastre să se concretizeze. Pentru că după ce am depus şi prezentat proiectele la Bruxelles, unde ni s-a spus că sunt OK le-am prezentat şi la Bucureşti, să nu avem surpriza să ni le refuze guvernul nostru. Sperăm ca acest guvern să nu se uite la noi numai la 1 Decembrie, ci s-o facă şi acum şi să le dea drumul. Eu sper să reuşim pentru că realizarea proiectelor va rezolva câteva dintre problemele vitale ale oraşului şi ar crea şi locuri de muncă.
     - Care sunt principalele obiective ale anului care acum a început?
     - S-a discutat anul trecut de construirea unui supermarket Billa. Ei bine el poate fi făcut de Billa sau de firme româneşti pentru că deja locuitorii au văzut aici astfel de magazine cu marfă variată şi care funcţionează foarte bine. Sigur că ele nu sunt foarte mari, dar demonstrează că şi firmele româneşti se pricep la asemenea afaceri. În plus dacă e realizat de o firmă românească profitul va rămâne aici şi nu va pleca altundeva, iar pentru că cine capitalizează va dori să şi investească cred că sprijinirea acestor firme este o şansă pentru dezvoltarea municipiului. Nu vă ascund că avem deja cereri în acest sens şi sper, cred că la anul pe vremea asta vom putea vorbi deja de existenţa acestui obiectiv.
     Tot în acest an vor începe lucrările de construcţie a staţiei de carburanţi OMV, un contract în urma căruia bugetul municipiului a câştigat bani frumoşi. De asemenea, doresc ca în acest an să ne concentrăm activitatea asupra trotuarelor pentru că deocamdată, aşa a fost, am lucrat mai mult la carosabil şi nu vrem să fim acuzaţi că-i iubim mai mult pe şoferi decât pe pietoni. Cred că prima "atacată" va fi Calea Moţilor. Vreau să spun că toate trotuarele vor fi refăcute cu pavele pentru că sunt şi estetice, dar şi foarte practice.
     Un alt proiect important, de data aceasta financiar, este lansarea de obligaţiuni municipale. Ele vor avea ca obiectiv finanţarea a două proiecte edilitare: canalizarea pe strada 1 Decembrie 1918, unde avem probleme deosebite cu toate că este o canalizare "tânără" din anii '70, pentru că la un eventual accident aici riscăm să blocăm tot cartierul "Cetate" şi pentru proiectul, de care am vorbit deja referitor la rampa de gunoi. Este vorba de drumuri de acces, împrejmuiri, lucruri care vor reprezenta contribuţia noastră în cadrul proiectului. Acestea sunt obiectivele mari cărora firesc li se adaugă lucrările curente.
     - Proiecte aveţi multe, dar acum vreau să vă întreb dacă actuala legislaţie din domeniul administraţiei publice vă sprijină întru totul în realizarea lor sau aveţi şi lucruri care vă nemulţumesc?
     - Nu pot să spun că sunt foarte nemulţumit de ce dă sau face administraţia publică centrală. Legea este aceea pe care o ştim cu toţii, bună, rea, dar ea nu se respectă întotdeauna. De exemplu, s-a discutat şi s-a făcut mare tam-tam cu primarii, mai ales cum să fie destituiţi. Dar nimeni n-a discutat ce drepturi au. Iar în ultimul timp primarilor şi primăriilor li se dau tot felul de obligaţii. Foarte bine, dar în lege scrie clar că orice obligaţie să fie însoţită de asigurarea resurselor financiare. Ne-au venit tot felul de ordonanţe care au uitat să specifice care va fi asigurarea financiară a sarcinilor nou primite. Cel mai bun exemplu este ceea ce s-a întâmplat anul trecut cu însoţitorii persoanelor cu handicap, situaţie care ne-a creat foarte mari probleme. În mare parte le-am rezolvat, dar ca să scoţi aşa, de undeva, aproape 7 miliarde de lei după ce ai aprobat un buget şi totul mergea bine, eu zic că nu-i chiar uşor şi nu poate să facă oricine. Este adevărat că banii trebuie băgaţi undeva în sacul mare pentru a demonstra că deficitul nu este aşa de mare, dar astea sunt jocuri pe care guvernul ar fi bine să nu le facă pe spinarea administraţiei publice. Sunt lucruri care după 11 ani de exerciţiu al democraţiei nu ar trebui să se mai întâmple. Tot timpul, cea mai mare problemă sunt banii. De exemplu, noi am reuşit să realizăm bugetul pe anul trecut aproape în proporţie de sută la sută. Asta şi prin efortul cetăţenilor şi în această situaţie în momentul în care vin bani de undeva pentru întreg judeţul nu este normal ca noi să nu primim aproape nimic când toată lumea ştie că majoritatea banilor care pleacă la bugetul de stat din judeţ pleacă de aici. Astfel încât Alba Iulia se trezeşte că rămâne doar cu ce a obţinut din celelalte taxe şi impozite locale. Mă deranjează acest fapt şi cred că-i deranjează şi pe cetăţenii municipiului. Sigur că se poate spune răutăcios că atunci când ai bani poţi fi un primar, o primărie cu realizări, dar sunt bani pe care noi i-am adunat prin efort propriu şi repet, cu sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor. Alte administraţii au stat cu mâna întinsă şi au văzut că li se umple... dar acesta este un sistem defectuos. Eu apreciez principiul solidarităţii dar solidaritatea merge până la un anumit punct.
     Revenind la tam-tamul cu demiterea primarilor vreau să spun că nu trebuie să ne preocupe acest fapt decât atunci când apar cazuri flagrante de incapacitate managerială şi ilegalitate. Astfel el se demite automat şi cade din preferinţele alegătorilor în momentul în care nu face nimic pentru ei. Sigur că sunt şi situaţii de localităţi monoindustriale cu şomaj mare cum sunt Zlatna sau Aiudul, de exemplu, unde primarii nu pot face prea mare lucru, decât să arate că au interes să facă proiecte, să atragă alte surse. Pe aceştia e bine să-i sprijini, dar alţii... Dar felul în care se procedează acum este şi o modalitate de racolare a primarilor care nu fac parte din partidul de guvernământ. Vreau să spun că aceasta nu este numai o practică a actualului regim, au făcut-o şi cei dinainte, dar nu este normal să se întâmple astfel de lucruri. Ele nu fac bine nici democraţiei, nu fac bine nici primarilor, nici exerciţiului autonomiei locale. Ca să mă refer la colaborarea cu Prefectura Alba şi Consiliul judeţean Alba voi spune că ea este bună. Citeam pe undeva că m-am înmuiat. Nu-mi plac războaiele şi ţaţismele. Cine le doreşte să le caute în altă parte. În momentul în care însă avem chestiuni divergente, legate în principal de administraţie, să fiţi siguri că voi spune ceea ce trebuie spus. În rest, încercăm să facem împreună ceva atât pentru oraş, cât şi pentru judeţ. Deocamdată suntem pe acest drum şi de noi toţi depinde să nu-l părăsim.
     - Vă mulţumesc şi vă doresc să realizaţi tot ceea ce v-aţi propus pentru anul 2002!
A consemnat Anca DINICĂ

O farsă de prost gust
O femeie de moravuri uşoare din Cugir, stabilită în America, a invadat judeţul cu casete porno
Potrivit informaţiilor pe care le deţinem până la această oră, aproximativ 30 de casete video cu conţinut pornografic au sosit din Valencia - California (SUA) pe adresa unor persoane fizice şi agenţi economici din Cugir, Alba Iulia şi Sebeş. De asemenea, caseta video cu scene pornografice a sosit pe adresa Poliţiei, Primăriei Cugir şi a unei şcoli generale din Cugir. Cu aceeaşi casetă au fost "cadorisite" IPJ Alba precum şi Poliţia municipiului Alba Iulia. Caseta video, de 55 de minute, a fost expediată din California - SUA în 13 decembrie 2001 şi are anexată o explicaţie de o pagină, scrisă pe computer, în care este dezvăluită identitatea protagonistei secvenţelor porno şi o adresă de e-mail /yingcunt@yahoo.com la care eventualii doritori ar putea solicita amănunte vizavi de activitatea femeii.
În fapt, femeia, A.F., în vârstă de 30 de ani, este din Cugir şi a fost plecată, aproximativ 3 ani, în Germania şi ulterior în Statele Unite (Sacramento, Detroit, California). Profitând de poziţia socială bună din oraşul natal (tatăl fost poliţist, rudă prin alianţă cu un preot), A.F. a reuşit să împrumute banii necesari pentru plecarea în Occident. Se pare însă că prezenţa sa printre cugirenii plecaţi în Germania şi ulterior în State a lăsat o impresie nu tocmai strălucită: motivând că are nevoie de bani pentru operaţia fiicei sale în vârstă de 10 ani, A.F. a împrumutat sume mari de bani în valută, de la românii din diaspora, bani pe care "a uitat" să-i mai înapoieze. Muncind şi supravieţuind în Statele Unite la limita legii, cugirenii ţepuiţi s-au văzut în imposibilitatea de a-şi recupera banii pe căi legale. În consecinţă, A.F. a devenit "persona non grata" chiar şi printre cugirenii din diaspora. Această stare de fapt poate constitui o explicaţie plauzibilă pentru invazia de casete video porno, a căror singură protagonistă (feminină) este A.F. Potrivit declaraţiilor unor persoane care au avut... tăria să vizioneze caseta până la capăt, filmuleţul a fost realizat de un amator, însă cu destinaţie clară: consumul subteran de materiale video - pornografice (masturbare, sex normal, sex în grup şi alte perversiuni). Adevărul este că, în ţara tuturor posibilităţilor, visul american poate îmbrăca (sau dezbrăca!) cele mai variate forme, banii să curgă! Dar atunci când devii "persona non grata" chiar printre compatrioţii tăi, răzbunarea poate fi cumplită, nu atât pentru cel în cauză, cât mai ales pentru cei dragi, de acasă... (S.X.)