|
O întrebare explozivă
De ce plătim gazul pe 50 sau 40 de zile şi nu lunar?
•La sfârşitul fiecărui an, Distrigaz Nord Alba trece la regularizarea consumului total de gaz metan
"De ce plătim gazul pe 50 sau 40 de zile şi nu lunar cum încasăm pensiile şi salariile?" - aceasta este întrebarea pe care ne-au adresat-o foarte mulţi cetăţeni, îngroziţi de-a dreptul de sumele mari pe care vor fi nevoiţi să le scoată din buzunar pentru achitarea facturilor pentru gazul metan consumat. Oficialii din cadrul Distrigaz Nord Alba au răspuns că în ultimii ani a crescut numărul consumatorilor şi că angajaţii Romgaz nu fac faţă să citească aparatele care contorizează consumul de gaz metan. De aceea activităţile de citire se fac pe parcursul unei luni, în intervale de timp, din 15 în 15 zile sau din 10 în 10 zile, în funcţie de sectoare. La sfârşitul anului, citirile sunt obligatorii pentru a determina consumul total de gaz metan, făcându-se astfel regularizarea consumului. Din această cauză, unii consumatori plătesc facturi pe 50 sau 40 de zile. Aceste "decalări" apar din motive pur tehnice pentru că la sfârşitul anului intervalul de citire a contoarelor este mai mare. Nimeni nu intenţionează să-i "jecmănească" pe consumatori, dar şocul financiar resimţit se datorează în primul rând creşterii preţului la metrul cub de gaz. Nu s-au emis facturi, spre exemplu, pe jumătate din luna decembrie şi pe jumătate din luna ianuarie, pentru că începutul acestui an a adus o nouă scumpire cu 224 lei/mc de gaz metan.
Distrigaz Nord Alba intenţionează să treacă la autocitirea contoarelor de către consumatori. Aceasta este poziţia oficială a responsabililor Distrigaz care însă nu-i "încălzeşte" deloc pe oamenii care vor fi obligaţi să plătească facturi de ordinul milioanelor de lei, în condiţiile în care ei îşi încasează salariile sau pensiile lunar. O altă măsură care a intrigat o bună parte din consumatori este cea prin care, începând din această lună, aceştia sunt obligaţi să achite contravaloarea facturilor la casieriile Distrigaz şi nu la încasatorii de teren. Motivul oficial invocat este următorul: "Măsura este impusă de creşterea gradului de pericol pentru casierii încasatori de teren care în perioada de iarnă poartă asupra lor sume importante de bani". Credem însă că marele pericol îl poate constitui faptul că nemulţumirea consumatorilor spoliaţi ar putea exploda în capul încasatorilor, căci să scoţi din buzunar 4-6 milioane de lei nu poate fi decât echivalentul unui butoi cu... gaz metan. (D.M.)
Sănătatea din județ este în colaps financiar
•Unităţile spitaliceşti au datorii de peste 71 de miliarde de lei *Agenţii economici au restanţe de 443 de miliarde de lei *Mărirea taxei de avort - soluţia "optimă" identificată de către directorul Spitalului din Cîmpeni!
Şefii administraţiei publice judeţene au organizat în cursul zilei de ieri o primă întâlnire pe acest an cu reprezentanţii sistemului de sănătate publică din judeţul Alba, ocazie cu care au fost dezbătute multiplele probleme existente în acest sector vital, fiind totodată lansate şi o serie de propuneri menite să conducă la o ameliorare a situaţiei. La şedinţa desfăşurată la Casa de cultură a sindicatelor din Alba Iulia au participat prefectul Ioan Rus, preşedintele CJ Alba Augustin Presecan, subprefectul Ioan Maier, şefii Direcţiei de sănătate publică şi Casei judeţene de sănătate, directorii principalelor spitale din judeţ, primari, precum şi reprezentanţi ai medicilor de familie şi Colegiului farmaciştilor. De asemenea, de la Bucureşti au fost prezenţi Ştefan Barta, director general în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi Cristel Creţu, vicepreşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Prima parte a şedinţei a fost dedicată unei analize a tot ceea ce a însemnat sectorul sanitar în 2001, fiind trecuţi în revistă o serie de indicatori specifici din care a reieşit o îmbunătăţire a stării generale de sănătate, o schimbare în bine a relaţiilor medic-pacient. Însă totul devine cenuşiu când intră în calcul chestiunea financiară. În acest context, la ora actuală, datoriile unităţilor spitaliceşti din judeţ se ridică la 71,8 miliarde de lei, din care mai mult de jumătate revin Spitalului judeţean Alba, adică 36,4 miliarde de lei. Nici directorul general al CJAS Alba, Gheorghe Ştef, n-a prezentat o situaţie mai optimistă, datoriile agenţilor economici către bugetul asigurărilor sociale de sănătate cifrându-se la 443 de miliarde de lei, topul fiind condus de SC Cugir (218 miliarde), SM Roşia Poieni (51 de miliarde) şi SM Baia de Arieş (50 de miliarde). În cursul anului precedent, instituţia în cauză a izbutit totuşi să recupereze debite restante în valoare de 54 de miliarde de lei. În continuare, fiecare dintre directorii prezenţi a detaliat situaţia unităţii pe care o conduce, formulându-se totodată o serie de propuneri. Iată câteva dintre acestea: *eficientizarea sistemului informaţional *găsirea unor surse de finanţare a cazurilor sociale *emiterea de către ministerul de resort a unui timbru sanitar, precum şi organizarea unei loterii de sănătate *preluarea de către primării a bazei materiale (adică asigurarea de fonduri pentru întreţinere, reparaţii etc.) *atragerea unor sponsori cu potenţă financiară *privatizarea ambulatoriilor *creşterea valorică a zilei de spitalizare şi a anumitor servicii medicale. În acest sens, directorul spitalului din Cîmpeni a propus nici mai mult nici mai puţin decât creşterea taxei pentru avort, care acum este de 100.000 de lei! Reprezentanţii Colegiului farmaciştilor au solicitat înfiinţarea unor puncte de lucru şi în zonele rurale ale judeţului, cu precădere în Munţii Apuseni, la Albac, Arieşeni, Avram Iancu şi Bucium. Nu putem încheia fără a menţiona şi noile prevederi ale contractului cadru, prin care medicii de familie sunt obligaţi să asigure permanenţa la cabinetele ce le deţin.
Răzvan JURCĂ
Pompierii albaiulieni au salvat Spitalul Județean de la dezastru
Detaşamentul de Pompieri Militari din Alba Iulia a fost solicitat luni, 14 ianuarie, din la ora 17.10, să intervină la stingerea unui incendiu izbucnit în curtea Spitalului Judeţean Alba.
Incendiul a izbucnit din cauza unui scurtcircuit electric produs în atelierul de bobinaj al spitalului. La stingerea incendiului au participat 10 pompieri, conduşi de comandantul Grupului de Pompieri Alba, col. Virgiliu Costea. Incendiul a constituit un pericol extrem pentru Spitalul Judeţean nu atât prin dimensiunea sa ci mai ales prin riscurile unei explozii în lanţ, provocată de buteliile cu gaz, freon şi oxigen depozitate în atelierul de bobinaj.
În atelier se aflau în momentul incendiului trei butelii de aragaz, o butelie cu freon, o butelie cu oxigen şi două butelii de voiaj cu gaz metan. În aceste condiţii pompierii au asigurat o zonă de securitate în jurul clădirii incendiate, pentru a elimina riscurile în cazul exploziei care părea iminentă. Din fericire, după 40 de minute de luptă cu focul, pompierii au reuşit să localizeze şi să stingă incendiul.
Nicoleta TOMUŢA
|