Pagina 1

Ponorul - sub teroarea lupilor
•Haitele au hăcuit trei oi şi au mâncat mai mulţi câini din gospodăriile oamenilor
     Viceprimarul comunei Ponor, Irinel Groza, ne-a informat că în această iarnă atacurile lupilor dau adevărate dureri de cap localnicilor. Flămânzi, lupii coboară aproape în fiecare seară în centrul de comună şi în sate, atacând animalele. Până acum trei oi au fost hăcuite de lupi. Viceprimarul ne-a mai declarat că nu de puţine ori lupii dau ochii cu oamenii chiar în gospodării. "Localnicii se feresc şi ei cum pot de ei. Se ascund în case sau grajdurile cele mai apropiate, însă trăiesc într-o teroare greu de suportat", a spus viceprimarul Groza.
     În satul După Deal, la familia Silviu Ciulea şi în satul Vale în Jos, la familia Victor Boţan, lupii au mâncat câinii din gospodării, ţinuţi în lanţuri. Situaţia pare greu de rezolvat mai ales că la Ponor nu s-a organizat în timpul iernii nici o vânătoare. Doar un singur localnic (pădurarul) are permis de armă, însă este greu să te pui cu haitele de lupi de unul singur, chiar dacă ai puşcă lângă tine.
     Toate autorităţile statului au fost înştiinţate iar moţii din Ponor speră că cineva îi va scăpa de teroarea lupilor.
Florin ROMAN

După modelul organizării "Dracula Park" la Sighişoara
Moţii din Horea îşi vor trage o pârtie de schi
De mai multă vreme, harnicul primar al comunei Horea, Corneliu Olar, a "rupt" gura târgului prin Apuseni datorită ideilor sale îndrăzneţe pe care le-a şi dus la bun sfârşit. Întrucât unul din visurile lui Olar este de a transforma Horea în principalul punct de atracţie pentru această zonă, a pus mai întâi în practică festivalul lemnarilor, după care a materializat proiectul "Dâmbul lui Gâf". În paralel, primarul Corneliu Olar a avut grijă ca şi infrastructura să se îmbunătăţească, pentru ca cei care vin la Horea să poată ajunge pe drumuri bune în cele mai îndepărtate puncte ale comunei. Spre deosebire de alţi primari care s-au preocupat ca doar centrul de comună să arate bine, Corneliu Olar zis "Buldozerul", a început cu lucrările de modernizare a drumurilor dinspre sate spre centrul de comună şi nu invers. Toate aceste realizări au făcut din primarul Olar un om drag moţilor şi nu numai din Horea.
În prezent, primarul din Horea are pe tapet un nou proiect extrem de ambiţios, ce va fi pus în aplicare după modul de organizare gen Dracula Park, adică prin emisiune de acţiune. Pentru a nu vă mai ţine cu sufletul la gură, vă spunem că "Buldozerul" şi-a pus în cap să amenajeze o pârtie de schi de până la 1 km, dotată cu teleschi. Această investiţie este cifrată la 1,5 miliarde de lei. În prezent, primarul din Horea, Corneliu Olar, este în discuţii avansate cu o firmă de specialitate pentru punerea în valoare a proiectului. Pârtia ar urma să lege centrul de comună de Fericet. Aşa cum îl ştim, nu ne îndoim că "Buldozerul" va duce la bun sfârşit şi acest plan, iar Horea va ajunge unul din principalele puncte turistice din Munţii Apuseni.
Florin ROMAN

Un primar tânăr, energic, ataşat comunităţii
•Interviu cu d-l ing. ec. Mugurel Liviu SÎRBU, primarul municipiului Sebeş
primar

-D-le Sîrbu, ca exponent al tinerei generaţii de primari aţi dat dovadă de multă maturitate în gestionarea problemelor municipiului Sebeş, calitate recunoscută şi de către cetăţenii judeţului, care v-au desemnat drept cel mai de succes primar în 2001. Având în vedere apartenenţa la actualul partid de guvernământ, este de presupus că una dintre priorităţile activităţii dvs. a fost cea legată de latura socială. Pentru început ce ne puteţi spune în acest sens?
     -În primul rând, ţin să mulţumesc ziarului "Unirea" şi cetăţenilor pentru nominalizarea făcută şi consider acest vot ca fiind acordat de fapt municipiului Sebeş, care nu se dezminte şi rămâne în continuare una dintre cele mai importante zone urbane ale judeţului Alba. În acelaşi timp îl consider un vot dat tinerei generaţii iar ceea ce s-a realizat la Sebeş în 2001, demonstrează forţa şi capacitatea de care tinerii dau dovadă şi, de asemenea, acest vot mai demonstrează că ar trebui să se acorde un credit şi mai mare acestor persoane la toate nivelurile.
     Fiind un membru al PSD, adică a actualului partid aflat la putere, bineînţeles că prioritară pentru mine a fost protecţia socială. În acest context, direcţiile pe care primăria a acţionat sunt următoarele: plata ajutoarelor sociale lunare, conform Legii 67/95 şi HG 125/96; apoi prin bugetul local la Cantina Socială din municipiu s-a reuşit în 2001 suplimentarea cu încă 30 de porţii, ajungându-se la un număr total de 180, care au fost onorate la zi; plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, care chiar dacă a avut anumite sincope, datorită faptului că banii nu au sosit întotdeauna la timp de la SSPH, am făcut eforturi ca în luna decembrie a anului trecut, aceste salarii să fie plătite la zi. În legătură cu acest din urmă aspect aş face o precizare.
     Pentru plata acestor salarii a trebuit să amânăm alte plăţi către diferiţi furnizori. Acest lucru nu înseamnă că am dispus de un excedent financiar sau că am vrut să facem concurenţă neloială altor consilii locale, ci doar am înţeles faptul că banii respectivi reprezentau singurele surse de venit pentru persoanele în cauză.
     -Pe parcursul anului trecut, municipiul Sebeş a fost supus unui amplu proces de renovare şi modernizare edilitar - gospodăresc. Care ar fi cele mai importante realizări în acest domeniu?
     -În cursul anului 2001, ne-am axat pe următoarele obiective: finalizarea execuţiei proiectului de apă-canalizare a municipiului Sebeş; începerea şi executarea în proporţie de 75% a lucrărilor de modernizare a străzii vechi din Lancrăm şi a străzii din Rahău; reabilitarea conductelor de apă şi canalizare care trec peste râul Sebeş, a căror deteriorare continuă putea conduce la o catastrofă ecologică; executarea şi finalizarea lucrărilor de canalizare pluvială pe străzile 8 Martie, Florilor, Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Griviţa şi Crişan; semaforizarea străzilor Sava Henţia şi Traian; asfaltarea DN1 - DN7 pe porţiunea din zona centrală a oraşului. Un alt capitol important a fost cel al reparaţiilor, în acest sens o atenţie deosebită fiind acordată aspectului centrului istoric al municipiului. Pe această direcţie a fost promovată o hotărâre de Consiliu local care prevedea obligaţiile proprietarilor de imobile situate pe Bulevardul Lucian Blaga de a le reface faţadele. Pentru a pune capăt oricăror speculaţii, trebuie specificat faptul că Primăria nu a beneficiat de miliarde de lei pentru acest lucru de la bugetul de stat. Pentru casele aflate în proprietatea statului, costurile de execuţie au fost suportate de către Consiliul local, iar în cazul celorlalte imobile, cheltuielile au revenit proprietarilor. Rămânând la chestiunea zonei istorice mai trebuie amintită refacerea trotuarelor, a zonelor verzi, precum şi a rigolei care reprezintă un specific pentru localitatea noastră şi, spun eu, prin aceste două grupuri de lucrări am reuşit schimbarea mult în bine a centrului civic al municipiului Sebeş. O altă direcţie prioritară în care am acţionat a fost curăţenia oraşului. S-a introdus obligativitatea încheierii de contracte privind ridicarea gunoiului menajer, acelaşi lucru producându-se şi în localitatea Rahău. Pe aceeaşi linie, au mai fost efectuate şi o serie de acţiuni în municipiu pentru dezafectarea rampelor de gunoi neautorizate. Deşi din acest punct de vedere s-au făcut eforturi mari, nu consider încă problema rezolvată în totalitate întrucât mai există unii cetăţeni care nu înţeleg să respecte cele mai elementare norme de igienă.
     -Să abordăm acum şi domeniul învăţământului unde după cum se cunoaşte, municipiul Sebeş se confruntă cu o criză a spaţiilor şcolare. În ce măsură a reuşit administraţia locală să se descurce în această situaţie oarecum ingrată?
     -În municipiul Sebeş, spaţiile şcolare sunt relativ reduse drept pentru care în cursul anului trecut am demarat mai multe acţiuni pe această linie. Astfel, pentru Grupul Şcolar Industrial s-a demarat executarea proiectului tehnic pentru noua clădire. Pentru Colegiul naţional "Lucian Blaga" s-a efectuat studiul de prefezabilitate şi s-a contractat studiul de fezabilitate pentru noua clădire a Centrului de informatică. La Şcoala generală din Lancrăm, s-au iniţiat studiile de prefezabilitate şi fezabilitate pentru noua sală de sport. De asemenea, am reuşit să achiziţionăm şi spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa nr. 8 situată în cartierul M. Kogălniceanu. Pe de altă parte însă, în privinţa învăţământului, au existat şi unele chestiuni nerezolvate pe care încercăm să le finalizăm în acest an. Una dintre ele, a fost încercarea unei noi organizări a centrelor de execuţie bugetară şi noi am dorit acest lucru pentru grădiniţe, însă propunerea nu a fost, deocamdată, acceptată de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. O altă problemă spinoasă a fost cea legată de acordarea bonurilor de masă pentru profesori dar cu toate eforturile noastre, aceste drepturi nu s-au plătit deşi urmau să fie suportate de către bugetul de stat din cotele defalcate de TVA pentru echilibrarea bugetelor locale. Deşi nu era de competenţa noastră, Primăria şi consiliul local au organizat anul trecut pe această temă, numeroase întâlniri cu factori de decizie (directori, contabili, lideri sindicali şi alţii) şi reprezentanţi ai CJ şi ISJ, însă s-au dovedit neproductive.
     -În cursul anului trecut, municipiul Sebeş s-a detaşat în peisajul judeţului prin bogata şi diversificata paletă a acţiunilor culturale-artistice organizate.
     -În prim planul eforturilor noastre s-a regăsit, ca în fiecare an, cinstirea marelui poet şi filosof Lucian Blaga, implicându-ne în organizarea ediţiei a XXI-a a Festivalului internaţional de poezie "Lucian Blaga". În aceeaşi notă am realizat şi o reparaţie parţială a Casei de cultură Lucian Blaga, acţiune ce va fi finalizată în cursul acestui an. Bineînţeles, nu ne-am limitat doar la atât, pe agenda noastră au mai existat şi alte manifestări culturale de anvergură. Prima ediţie a sesiunii tehnico-ştiinţifice "Dorin Pavel", ediţia a doua a "Zilelor Sebeşului", care coroborată cu întâlnirea "Fiilor satului" de la Petreşti, a condus la strângerea relaţiilor între cetăţenii Sebeşului şi comunitatea germană atât din cele două localităţi cât şi cu cei aflaţi în diasporă. Un alt moment important a fost şi manifestarea "Zilele Felician Fărcaşu", prilej cu care a avut loc un spectacol caritabil, fondurile strânse fiind donate Asociaţiei "Trebuie". Nu în ultimul rând, am dus la bun sfârşit înfrăţirea Sebeşului cu oraşul Komarom din Ungaria, acţiune care deschide noi premise în dezvoltarea relaţiilor culturale, economice şi de învăţământ dintre cele două localităţi surori.
     -Trecând în revistă aceste activităţi bogate, bănuim că şi în 2002 aspiraţiile primăriei şi ale dvs. personal se situează la cote dintre cele mai înalte.
     -Înainte de a vă răspunde la această întrebare, aş concluziona că 2001 a fost un an bun în care pe lângă realizările menţionate s-a reuşit în opinia mea o alta cu mult mai importantă şi anume, o creştere a încrederii populaţiei în administraţia publică locală şi faptul că cetăţenii din Sebeş sunt mândri că s-au născut pe aceste meleaguri. În 2002 vor fi atacate construcţia ansamblului de 124 apartamente situat în cartierul "Valea Frumoasei", canalizarea localităţii Petreşti, modernizarea străzii Ştefan cel Mare - tronson II, fiind de asemenea pregătite documentaţiile de licitaţie şi pentru alte obiective de interes comunitar. Vom continua lucrările de amenajare a centrului istoric, care în opinia mea sunt realizate în proporţie de 50%, asfaltarea unor porţiuni ale DN1-DN7, şi continuarea de reparaţii trotuare şi străzi. De asemenea, intenţionăm achiziţionarea unui imobil pentru Biblioteca municipală şi a unui alt imobil unde să funcţioneze Palatul de finanţe (Trezoreria şi Administraţia financiară). Acest din urmă obiectiv ar veni substanţial în sprijinul populaţiei care ar evita astfel deplasările inutile, şi de asemenea, ar conduce la recuperarea unor spaţii care au aparţinut primăriei. Tot în cursul acestui an vor fi atacate la nivel de studii de fezabilitate obiectivele: alimentare cu apă în localitatea Rahău, introducere gaz metan în aceeaşi localitate precum şi refacerea proiectului de canalizare a străzii principale din Lancrăm ca urmare a modificărilor legislative. Nu aş omite nici faptul că în acest an îşi va deschide porţile la Sebeş un Centru de zi pentru minori, pentru înfiinţarea căruia Primăria în colaborare cu Consiliul judeţean şi Direcţia judeţeană pentru protecţia drepturilor copilului au obţinut o finanţare de 263 mii EURO. În final, profitând şi de faptul că suntem totuşi încă la început de an, adresez tuturor locuitorilor municipiului Sebeş şi ai judeţului Alba ca în 2002 să li se realizeze toate dorinţele pe care şi le-au propus.
Răzvan JURCĂ