Prima pagină Ediția din: 25.01.2002
Știri
Parteneriat româno-olandez
     Aşa după cum v-am mai informat, d-l Paul Diemel, consilier al vicepreşedintelui ARE şi al raportorului Consiliului Europei pentru România, d-l Van Nisterlooej, a fost prezent la Alba Iulia la invitaţia preşedintelui CJ Alba, Augustin Presecan. Pe lângă problemele tehnice vizând înfiinţarea Biroului ARE, d-l Diemel a promis că se va implica în realizarea unor parteneriate între Spitalul Judeţean Alba şi unităţi spitaliceşti particulare din Olanda. Totodată, d-l Diemel a avut discuţii cu primarii din Arieşeni, Rovin Lazea şi din Albac, Gheorghe Paşca, pentru a vedea cum se desfăşoară actul de administraţie publică locală în comunele româneşti. Paul Diemel a fost prezent şi la pârtia de schi de la Arieşeni interesându-se de modul în care pot fi atraşi investitori în zonă şi de potenţialul turistic. (F.R.)

Editorial
Curier județean
Ultima oră
Alte căutări în arhivă
Reveniți la ziua de azi
Vai de omul care ține la casa lui
Mulţi albaiulieni se văd siliţi să-şi vândă apartamentele pentru a-şi putea plăti restanţele la apă caldă şi căldură
     De mai multă vreme paginile ziarelor locale găzduiesc ştiri referitoare la debranşări, rebranşări de la reţeaua de apă caldă şi căldură. Acest fenomen a devenit o adevărată psihoză pentru mulţi concetăţeni mai ales că facturile sunt, de cele mai multe ori, prea împovărătoare pentru buzunarul omului de rând. Pe de altă parte, societăţile prestatoare de servicii au nevoie de încasarea banilor de la populaţie pentru a putea funcţiona. Apar însă şi cazuri când asociaţiile de proprietari iniţiază acţiuni în instanţă pentru recuperarea banilor. Aşa ajung mulţi albaiulieni să fie obligaţi să-şi vândă apartamentele pentru achitarea datoriilor restante. În cursul zilei de ieri, într-o conferinţă de presă, directorul general al societăţii "Dalkia" SA, Dumitru Goţea, a dat publicităţii câteva cazuri edificatoare în acest sens, cu sentinţe judecătoreşti definitive. Cei pe care îi vom menţiona, cu o singură excepţie, şi-au vândut deja locuinţele şi şi-au achitat datoriile către SC Dalkia SA: Asociaţia nr. 39 Floare Roşiu, de pe strada Brădişor, bl. 17, scara A, ap. 15 cu o sumă restantă de 50 de milioane de lei; Octavian Cioară - str. Toporaşilor, bl. CT2, ap. 11 - 33 milioane de lei (şi-a achitat datoria dar nu şi-a vândut apartamentul, în schimb de la sentinţa judecătorească definitivă a mai acumulat 6 milioane de lei). Viorica Cernea - str. Brădişor, bl. 17, scara B, ap. 24 cu o restanţă de 61 milioane de lei; Asociaţia nr. 3 Octavia Cosma, str. Arnsberg, bl. F7, ap. 6, cu o sumă de 17 milioane de lei, Teodor Moldovan - bl. D1, sc. B, ap. 28 - 32 milioane de lei, Gheorghe Demeter - bl. D1, sc. A, ap. 2 - 45 milioane de lei; Asociaţia nr. 18 Dorel Oltean - str. Victoriei, bl. CF3, ap. 23 cu 32 milioane de lei; Asociaţia nr. 22, Elena Raţ, str. Poligonului, bl. D14, ap. 70 cu 41 milioane de lei, Ioan Muntean, str. Poligonului, bl. D13, ap. 35 - 47 milioane de lei şi Aurel Mogoşan, str. Poligonului, bl. C2, ap. 8 - 33 milioane de lei. D-l Dumitru Goţea a mai declarat pentru ziarul "Unirea" că alte 100 dosare aflate pe rol, din asociaţiile de proprietari 22, 18 şi 24 (Ampoi II), vor fi soluţionate în aceste zile.
Florin ROMAN
Un parlamentar trebuie să fie un om activ, persuasiv, aproape de oameni
Interviu cu d-l Cornel FILIPESCU, senator PSD de Alba
     Filipescu- Domnule Filipescu, pentru început am dori să precizaţi cititorilor noştri cum a decurs acomodarea d-voastră cu această instituţie de importanţă majoră pentru România care este Camera Senatului, ştiindu-se faptul că a fi parlamentar presupune cunoştinţe vaste, iniţiativă, perseverenţă şi nu în cele din urmă putere de convingere asupra celorlalţi colegi într-un sens sau altul? Şi, mergând mai departe, prin ce s-ar deosebi actualul Legislativ în privinţa stilului de lucru, faţă de cele anterioare?
     -Mai întâi aş dori să precizez faptul că perioada electorală dinaintea ultimelor alegeri unde, după cum se cunoaşte, am fost director de campanie, m-a ajutat enorm în formarea unei viziuni asupra problematicii societăţii româneşti şi în adoptarea unui anumit stil de muncă. Contactul direct pe care l-am avut cu cetăţenii m-a făcut să înţeleg mult mai bine nevoile lor. De asemenea, am fost foarte receptiv la propunerile şi sugestiile acestora. Am înţeles de la ei, foarte clar, că multe dintre prevederile unor legi nu erau suficient de bine ancorate în realitate şi asta datorită faptului că atunci când au fost promulgate nu aveau un fundament economic şi financiar. Fostul PDSR, actualul PSD, s-a impus atât la alegerile locale cât şi la cele generale deoarece colegii din partid au înţeles că ceea ce nu merge bine trebuie îndreptat şi că trebuie construită o nouă filozofie în abordarea tuturor domeniilor de activitate.
     Acomodarea cu Senatul şi cu tot ceea ce presupune calitatea de parlamentar, s-a realizat într-un termen scurt, deoarece am deţinut funcţii de răspundere în partid şi cunoşteam foarte bine ce se întâmplă în societate. Faptul că fac parte din două comisii de specialitate, cea de învăţământ şi ştiinţe şi cea de muncă şi protecţie socială, domenii pe care le stăpânesc suficient de bine, m-a ajutat să îmi aduc o contribuţie majoră la amendarea unor legi deja existente, la dezbaterea în comisii a proiectelor de legi iniţiate de guvern, parlamentari sau de cei abilitaţi să o facă. Remarc faptul că pentru prima dată de la instaurarea democraţiei în România, din comisiile parlamentare ale Senatului fac parte oameni care au cunoştinţe solide în domeniile respective. O altă noutate de semnalat este cea referitoare la modul de lucru şi anume că adevăratele dezbateri s-au mutat din plenul Senatului în Comisii. De asemenea, toate amendamentele, inclusiv ale parlamentarilor care nu sunt membri, se prezintă şi se discută în cadrul comisiilor. Avizul şi raportul la un proiect de lege, indiferent că este pozitiv sau negativ, este trimis în Plenul Senatului. Aici se supun la vot numai acele articole care au suferit modificări faţă de proiectul trimis de iniţiator. Mai mult, dacă unele amendamente au fost respinse de comisii, li se dă posibilitatea susţinerii lor şi în Plenul Senatului. Acest mod de lucru a condus la elaborarea de legi mai performante, mai bine reflectate în realitate, bineînţeles ţinându-se cont de programul de guvernare. Astfel, treptat, Uniunea Europeană şi ale organisme internaţionale nu au mai criticat conţinutul şi calitatea legilor pe care Parlamentul le-a elaborat. Un alt succes al actualului Legislativ a fost şi acela că, în premieră pentru România, Legea bugetului de stat a fost adoptată la termenele prevăzute de Constituţie.
     -Concret, cum a receptat opinia publică din judeţul Alba prezenţa d-voastră în Parlamentul României?
     -Mie nu îmi place să mă laud cu diverse realizări şi să fac caz de ele, pentru că este ceva firesc să răsplătesc încrederea cetăţenilor care m-au trimis prin votul lor în Parlament, ca să apăr şi să susţin interesele judeţului Alba. Dar pentru că trebuie să dau un răspuns, am să trec în revistă câteva dintre cele mai importante. Faptul că la Alba Iulia s-a înfiinţat Biroul regional SAPARD mi se datorează în mare măsură. Acelaşi lucru pot să îl afirm şi în privinţa înfiinţării, tot la Alba Iulia, a Direcţiei Regionale de Statistică. Apoi am avut o contribuţie majoră la menţinerea în municipiul reşedinţă de judeţ a Colegiului Pedagogic. Un aspect deloc de neglijat este şi faptul că, fiind profesor şi şef de catedră la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, am reuşit multe lucruri care au condus la o îmbunătăţire a activităţii şi la creşterea prestigiului acestei instituţii de învăţământ superior. Astfel, începând cu anul 2000, Universitatea "1 Decembrie 1918" organizează examene de licenţă pentru toate specializările, mai mult, la disciplina istorie se organizează Masterat şi Doctorat. Apoi, am contribuit la creşterea cifrei de şcolarizare faţă de anul trecut, în timp ce la alte universităţi din ţară ea a scăzut, şi nu în cele din urmă am reuşit transformarea Colegiului de Cadastru în învăţământ de lungă durată. Mergând mai departe, tot datorită intervenţiilor mele, la Cugir s-a înfiinţat un punct de lucru al Inspectoratului Teritorial de Muncă Alba. În legătură cu oraşul Cugir, mai trebuie să spun că ne aflăm în tratative avansate cu un investitor italian ce doreşte să înfiinţeze o societate care să producă tuburi de aducţiune pentru apă potabilă, ceea ce presupune crearea de 250 locuri de muncă. De asemenea, sunt în discuţie şi cu alţi investitori italieni pentru zona Sebeş precum şi pentru zonele defavorizate din judeţ. O altă latură a activităţii mele este şi participarea în echipă alături de prefectul Ioan Rus, preşedintele CJ Alba, Augustin Presecan şi ceilalţi parlamentari, pentru rezolvarea aducerii în judeţ a cât mai mulţi bani de la buget şi ministere.
     -Totuşi, există mentalitatea că adevăraţii parlamentari sunt cei care se afirmă în plenul celor două camere sau, ca să ne exprimăm altfel, cei care apar des pe micile ecrane şi în celelalte mijloace de informare.
     -Repet, munca şi persuasiunea unui parlamentar trebuie să se manifeste în comisii, acolo unde de regulă PSD nu are majoritatea şi atunci noi trebuie să-i convingem şi pe ceilalţi colegi de viabilitatea programelor. Tocmai de aceea noi nu apărem în plen, adică la televizor, decât cu ocazia şedinţelor festive. M-am numărat printre cei mai activi parlamentari în rezolvarea problemelor, mai cu seamă în cadrul şedinţelor grupurilor parlamentare unde sunt invitaţi pe rând toţi membrii guvernului. Cel mai rapid şi mai eficient se rezolvă problemele, deplasându-te la ministere şi din acest punct de vedere, consider că am fost la înălţime.
     -Un aspect foarte important al activităţii d-voastră, care este unanim recunoscut de către toţi, îl reprezintă contactul permanent pe care l-aţi avut cu cetăţenii, prin numeroasele audienţe acordate în toate zonele judeţului. Cum v-aţi implicat în rezolvarea doleanţelor acestora?
     -Într-adevăr, preocuparea mea cea mai importantă este de a sta de vorbă cu oamenii, de a le asculta ofurile. Astfel am deschis Birouri senatoriale în Alba Iulia, Sebeş, Cugir, Blaj, Ocna Mureş, Teiuş, Zlatna şi Baia de Arieş. Am acordat audienţe în toate aceste oraşe însă cu precădere în Alba Iulia, Sebeş, Cugir şi Blaj, unde se prezintă în medie câte 70-80 de cetăţeni. Trebuie să menţionez faptul că audienţele nu le ţin numai când sunt programate şi anunţate public, cei care vor să stea de vorbă cu mine o pot face şi în celelalte zile. Printre principalele probleme ridicate de cetăţeni în timpul audienţelor se regăsesc cele referitoare la locurile de muncă, asistenţa socială, fond funciar, iar unii dintre ei vin efectiv cu propuneri, sugestii şi observaţii în legătură cu un aspect sau altul. Vreau să asigur pe toată lumea că eu nu numai contabilizez cererile oamenilor ci intervin efectiv, în spiritul legalităţii, în rezolvarea problemelor şi absolut toată lumea primeşte de la mine un răspuns într-un fel sau altul. Am întâlnit şi cazuri când oamenii au venit în audienţă numai ca să îmi mulţumească pentru faptul că problema lor s-a rezolvat. Pe mine mă caracterizează următorul principiu: cuvântul dat să fie respectat. Eu nu îi pot pune pe cetăţeni pe drumuri, să piardă timpul şi nu le promit ceea ce nu pot face. Nu pot să nu menţionez şi faptul că în această activitate, un sprijin substanţial l-am avut din partea colaboratorilor mei Traian Şerban şi Marinela Buta.
     -În final, ce aţi dori să transmiteţi locuitorilor judeţului Alba, care în 2002 aşteaptă de la senatorul Cornel Filipescu aceeaşi implicare profundă în îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a tuturor?
     -Şi în acest an voi rămâne acelaşi om politic, receptiv la problemele cetăţenilor şi voi face tot ceea ce îmi va sta în putinţă ca să-i ajut. Împreună cu ceilalţi colegi din partid şi din fruntea administraţiei publice judeţene sper să găsim resursele necesare, morale şi materiale, pentru ca programul nostru cu care ne-am angajat în faţa populaţiei să se materializeze. Aş mai dori să dau şi un sfat celor care sunt direct interesaţi. La noi în judeţ nu se pregătesc din timp documentaţiile, în vederea cuprinderii unor investiţii la bugetul de stat. Cei care doresc să facă ceva, să obţină ceva, trebuie să întocmească din timp proiecte viabile care trec prin ministerele de resort şi apoi se centralizează la Ministerul Finanţelor. În concluzie, totul trebuie făcut din timp şi mai ales cu profesionalism pentru că banii nu se mai dau la ora actuală decât în baza unor proiecte şi programe extrem de bine fundamentate.
Răzvan JURCĂ

Sus
© Copyright S.C. Unirea Pres SRL
Toate drepturile rezervate.