|
Protecţia copilului - prioritatea nr. 1 a CJ Alba
În numărul din 23 februarie al cotidianului "Unirea" a apărut un material referitor la sistemul de protecţie a copilului din judeţul Alba. Reforma în domeniul protecţiei copilului este un lucru dificil nu numai în judeţul Alba, ci şi la nivel naţional. Această reformă implică cel puţin două direcţii de acţiune: reforma mentalităţilor şi pregătirea personalului care lucrează cu şi pentru copiii aflaţi în dificultate, în paralel cu perfecţionarea şi diversificarea bazei materiale a centrelor de plasament şi a alternativelor la aceste centre. S-a constatat, în România şi în alte state,că protejarea copiilor în instituţii mari de tipul "case de copii" sau "centre de plasament", cum li se spune mai nou, este foarte traumatizantă pentru copii şi necesită costuri foarte mari pentru societate. La ieşirea din aceste instituţii, copiii sau tinerii se adaptează foarte greu la o viaţă normală, implicând ulterior cheltuieli foarte mari pentru societate. Pentru a preveni aceste situaţii s-au dezvoltat alternative la protecţia copilului în marile instituţii, în paralel cu diminuarea numărului de copii din acestea. Ca alternative la marile instituţii s-au dezvoltat în judeţul Alba următoarele forme de protecţie: o reţea de 167 asistenţi maternali care protejează circa 200 de copii, 7 case de tip familial; a crescut numărul de plasamente a copiilor la rudele acestora. Copiii protejaţi în alternativele familiale nu provin în totalitate din centrele de plasament. Externarea copiilor din centre ca celelalte forme de protecţie se face în funcţie de interesul copilului şi nu după nişte calcule care privesc personalul centrelor; alternativele nu au fost create pentru a modifica structuri de personal ci în primul rând pentru a asigura copiilor o creştere în condiţii cât mai apropiate de condiţiile normale într-o familie normală. Dimensionarea personalului este legată de numărul de copii din centrele de plasament.
Statele de funcţii pentru activitatea DGPDC se aprobă de către consiliul judeţean doar începând cu data de 23 mai 2001, data intrării în vigoare a Legii 215/2001 privind administraţia publică locală. Până la apariţia Legii 215/2001 competenţa de aprobare a statelor de funcţii aparţinea Colegiului director al DGPDC Alba, acestea trebuiau să se încadreze în structura şi numărul de posturi stabilit de consiliul judeţean.
Statele de funcţii ale Direcţiei Generale pentru Protecţia Drepturilor Copilului Alba sunt proiectate la nivelul capacităţii maxime pe care o au centrele de plasament, capacitate care se acoperă numai în cazul unei situaţii sociale extrem de dificilă. Ocuparea cu personal a acestor state de funcţii se face numai în corelare cu numărul de copii efectiv protejaţi. Atunci când se fac ocupări de posturi, se analizează situaţia concretă apărută şi decizia se ia cu aprobarea preşedintelui consiliului judeţean, autoritate care conform legii administraţiei publice locale răspunde de activitatea de protecţie a copilului. Statul de funcţii al Centrului de plasament Blaj prevedea 93 de posturi din care 76 sunt ocupate în momentul de faţă. Casele de tip familial Blaj şi Mănărade, precum şi Centrul de zi Blaj sunt structuri nou create şi în consecinţă au propriile lor state de funcţii dimensionate după obiectivele pentru care au fost create şi în conformitate cu Convenţiile de finanţare semnate cu Banca Mondială. Capacitatea de cazare a Centrului de plasament Blaj s-a diminuat prin alocarea unor spaţii pentru Centrul de zi şi pentru Complexul de servicii de consiliere, prin urmare s-a propus o diminuare a statului de funcţii a acestui centru de la 93 la 78 de angajaţi. Prin strategia judeţeană se prevede că în cele două case de tip familial din zona Blaj, cât şi în Centrul de zi să fie preluaţi, cu precădere, copii din Centrul de plasament Blaj, prin urmare, se preconizează o scădere a numărului de copii din acest centru şi în consecinţă o scădere de personal. Prin activitatea desfăşurată, personalul de la Centrul de plasament Blaj s-a remarcat nu numai la nivel judeţean, ci şi naţional, prin urmare, pentru a nu pierde un personal bine calificat, preşedintele consiliului judeţean a propus o reanalizare unitară a statelor de funcţii pentru toate instituţiile din zona Blajului, astfel încât, nici să nu se facă risipă de fonduri, prin creşteri nejustificate a numărului de angajaţi, dar nici o diminuare a calităţii activităţii propuse; cu precizarea că statele de funcţii urmează să fie ocupate în funcţie de numărul de copii din instituţiile menţionate. Ocuparea şi eliberarea posturilor se va face în conformitate cu legislaţia muncii. De menţionat că, fără a face rabat de la condiţiile de îngrijire şi educare a copiilor în judeţul Alba, numărul de copii protejaţi care revin la un adult angajat este, ca valoare medie, mai mic decât valoarea la nivel naţional, acest coeficient se va îmbunătăţi după ce se vor redimensiona şi celelalte centre de plasament. Se va continua aceeaşi strategie de creştere a personalului care lucrează direct cu copiii, cu precădere a personalului cu pregătire superioară, în paralel cu o scădere a personalului administrativ. Actualul sistem de protecţie a copilului este o noutate pentru România, care a fost apreciată şi internaţional pentru rezultatele obţinute în acest domeniu. Lipsa de experienţă a ţării noastre, cât şi marea răspundere care revine în acest domeniu comunităţii locale, face ca această activitate să stea în centrul interesului Consiliului judeţean Alba. Chiar dacă unora le pare bizar sau obositor regulamentul, statele de funcţii şi alte probleme legate de protecţia copilului vor apare foarte des pe ordinea de zi a şedinţelor de consiliu şi asta până când se va perfecţiona un sistem stabil de protecţie a copilului.
Biroul de presă
al Consiliului judeţean Alba
|