Curier judetean

Centenarul naşterii unui mare savant:
David Prodan
     S-a născut la 13 martie 1902 în satul Cioara, nume schimbat azi, din pudoare estetică, în Sălişte, jud. Alba. Părinţii, Ana Moţu şi Ilie Prodan, au fost ţărani mijlocaşi. Era primul născut din cei patru fraţi. Mama lui s-a stins din viaţă la numai 28 de ani.
     Primele clase le-a făcut la şcoala din sat. Pentru anul şcolar 1913 - 1914 este admis la Liceul maghiar Kun din Orăştie, vechi colegiu reformat, frecventat şi de români. La sfârşitul primului război mondial era elev în clasa a VI-a. După Marea Unire din decembrie 1918, îl găsim elev la Liceul "Aurel Vlaicu" din Orăştie, care şi-a început activitatea la 15 iulie 1919, cu 14 profesori şi 410 elevi. La terminarea liceului se înscrie la Facultatea de Litere, secţia limba română şi istorie, a Universităţii Daciei Superioare din Cluj, unde a "nimerit perioada cu cel mai înalt prestigiu al ei". Şi-a susţinut teza de doctorat cu lucrarea "Răscoala lui Horea în Comitatele Cluj şi Turda". A lucrat apoi 13 ani la Arhivele Statului, filiala Cluj, unde i s-a decis şi cariera. Mai târziu a intrat suplinitor la Biblioteca Universităţii - arhiva istorică.
     Prima călătorie în străinătate a făcut-o în anul 1930 pe traseul Budapesta, Viena, nordul Italiei şi, prin Elveţia, la Paris, unde a stat şase săptămâni. În anul 1955, cu prilejul Congresului Mondial al Istoricilor de la Roma, revine în Italia, unde a vizitat cele mai importante centre. În anul 1934 stă două săptămâni la Constantinopol. Şederea la Viena i-a fost asigurată de o bursă modestă în vederea strângerii materialului documentar pentru monografia "Răscoala lui Horea". Aici, la vasta arhivă a Consiliului de război, n-a putut extrage decât registrele, iar la Arhiva Camerală n-a mai ajuns.
     În timpul celui de-al doilea război mondial a fost furier la Regimentul 91 infanterie din Alba Iulia, la Corpul VI Armată de la Timişoara şi la Corpul VII Armată din Sibiu. În perioada întunecată din timpul cedării Transilvaniei s-a refugiat la Sibiu, iar în 1945 s-a numărat printre primii universitari reveniţi la Cluj. Pe atunci era bibliotecar arhivist la Biblioteca universitară. În momentul tragic pentru România, prilejuit de Dictatul de la Viena vede lumina tiparului lucrarea "Teoria migraţiilor românilor din Principatele române în Transilvania în secolul al XVIII-lea", în care evidenţiază cu rigoare, prin apel la statistica epocii, la nivelul unei strălucite demonstraţii, un puternic flux uman dinspre Transilvania către Principate. În anul 1948 intră în Academia Română, ca membru corespondent. Avea pe atunci tipărite cărţile: "Răscoala lui Horea în Comitatul Cluj şi Turda", "Teoria migraţiei", "Iobăgia pe domeniul Băii de Arieş" şi "Supplex Libellus Valachorum", operă de interpretare prin excelenţă, menită să explice actul politic în ambianţa ideilor europene. În anul 1967 publică, pe lângă ediţia a doua a Supplexului, monumentala operă, "Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea", în trei volume. A ajuns profesor de Istorie modernă la Universitatea din Cluj şi şef de secţie la Istoria modernă de la Institutul de istorie şi arheologie. Când s-a hotărât publicarea marii colecţii de Documente privind istoria României, în zeci de volume, a fost numit responsabil al colegiului de documentare din Cluj. Catedra la Universitate a pierdut-o la vârsta de 57 de ani, dar nu i s-a luat de drept ci a fost pus deliberat în situaţia de a o părăsi.
     În anul 1979 tipăreşte "Răscoala lui Horea" în două volume, lucrare monumentală a istoriografiei române. Opera desluşeşte firele unui eveniment considerat crucial în devenirea istorică a românilor. În ea a scos la iveală determinaţii legate intim de structurile feudalităţii locale.
     Opera savantului, prezentată selectiv, pornită din adâncul său devotament pentru mulţimile ţărăneşti din care se trăgea, durată sistematic, cu abnegaţie, cu curajul renunţării la tentaţiile facile, s-a fixat în prim-planul istoriografiei contemporane.
Cloşca L. BĂLUŢĂ

Oaspeţi din Germania la Primăria Sebeş şi Prefectura Alba
Timp de trei zile, la invitaţia Primăriei municipiului Sebeş, o delegaţie din Germania a efectuat o vizită în România. Printre componenţii acesteia s-au numărat prefectul unui judeţ din landul Bavaria, Martin Siedl, şi primarul unei comune situate la graniţa cu Austria, Fritz Liendner. Oaspeţii germani au vizitat câteva obiective importante, de interes economic, monumente istorice, unităţi de cult şi de învăţământ de pe raza municipiului Sebeş şi s-au întâlnit, de asemenea, cu membrii comunităţii germane din zonă.
În cursul zilei de ieri, membrii delegaţiei, însoţiţi de primarul Mugurel Sîrbu, s-au întâlnit la Alba Iulia cu prefectul Ioan Rus şi preşedintele CJ Alba, Augustin Presecan, discutându-se posibilitatea sporirii investiţiilor germane în judeţ, acesta ocupând acum locul secund în topul investiţiilor străine. De asemenea, a fost atins şi subiectul apropiatei şedinţe a Comisiei mixte guvernamentale româno-germane privind situaţia etnicilor germani, ce va avea loc la Berlin în perioada 14-15 martie a.c., din delegaţia oficială a ţării noastre urmând să facă parte şi prefectul Ioan Rus. În aceeaşi zi, oaspeţii germani au efectuat o vizită în localitatea Câlnic, iar azi vor fi prezenţi la Alba Iulia, la sediul societăţii Diakonia. De menţionat faptul că, în onoarea prietenilor din Germania, Consiliul local al municipiului Sebeş s-a întrunit în şedinţă extraordinară. Vom reveni cu amănunte. (R.J.)