Pagina 1

În judeţul Alba, turismul cultural mai are de aşteptat
Doar patru monumente au primit bani pentru continuarea restaurării
Nu cu mult timp în urmă scriam despre sărăcia Ministerului Culturii şi Cultelor, fapt cu implicaţii negative asupra derulării în bune condiţii a programelor de restaurare a monumentelor istorice sau de arhitectură de pe teritoriul României. Tot atunci scriam şi că, pentru a atrage fonduri şi din alte surse, MCC a introdus regula cofinanţării lucrărilor astfel încât proprietarii sau beneficiarii de folosinţă să nu mai stea doar cu mâinile încrucişate aşteptând ca MCC să le restaureze clădirile. Din păcate, în judeţul Alba regula aceasta nu prea funcţionează. Argument: în urmă cu câteva zile a fost aprobat Programul Naţional de Restaurare pe anul 2002, program în care judeţul Alba este prins cu patru obiective ajungând la o sumă totală de 5,1 miliarde lei, finanţări obţinute doar pentru că antreprenorii lucrărilor au insistat la MCC pentru continuarea finanţării. De remarcat şi apreciat în această problemă sprijinul pe care judeţul Alba îl primeşte constant din partea doamnei Irina Arabagiu - director în MCC. Din informaţiile noastre, autorităţile locale şi judeţene din majoritatea judeţelor ţării au înţeles şi aplică regula introdusă de MCC pentru finanţarea lucrărilor de restaurare, unele dintre ele - judeţul Prahova - făcând chiar minuni. Judeţul Alba - deşi primul în ordine alfabetică - a ajuns acum, alături de Suceava la coada listei. În ciuda faptului că autorităţile noastre locale şi judeţene cred - sperăm cu sinceritate - că turismul cultural este o şansă pentru dezvoltarea economică a zonei. Dar turiştii doresc să vadă ceva!
Obiectivele pentru care s-a aprobat continuarea finanţării şi în acest an sunt: Cetatea Alba Iulia - Porţile Cetăţii, Biserica Geoagiu de Sus, Biserica din Mesentea - antreprenor general SC Corint Grup Alba Iulia şi zidul de incintă fortificat de la Cenade - antreprenor general SC Bastion. Pentru marea durere a albaiulienilor - Palatul Apor - nici un leu! Pentru că el este proprietatea Universităţii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, care de ani de zile nu mişcă un deget pentru obţinerea de finanţări din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau din alte surse, iar MCC dovedeşte acum, după ce în anii precedenţi a mai trecut cu vederea faptul, că s-a săturat de această atitudine.
Anca DINICĂ

Profesiunea de credinţă a d-nei Emilia Braicău, noua preşedintă a Curţii de Apel Alba
Recâştigarea încrederii cetăţeanului în actul de justiţie
judecator

Noul preşedinte al Curţii de Apel cu sediul în Alba Iulia, ce are în subordine trei judeţe, Alba, Sibiu şi Hunedoara, este d-na Emilia Braicău, care îi succede în această funcţie d-lui Mircea Comşa. Domnia sa a absolvit cu Magna cum laude, Facultatea de Drept din Cluj-Napoca, în anul 1974, fiind de altfel şefă de promoţie, activând pe parcurs ca judecător la toate cele trei instanţe şi anume judecătorie, tribunal şi curtea de apel. De asemenea, d-na Braicău a cunoscut o perioadă şi postura de avocat, în prezent fiind înscrisă la doctorat, aflându-se în faza de întocmire a celui de-al doilea referat. O altă latură a activităţii actualului preşedinte al Curţii de Apel este aceea de asistent universitar la Catedra de Drept Civil din cadrul Fundaţiei AISTEDA. Mai trebuie menţionat şi faptul că d-na Braicău a fost desemnată de către Ministerul Justiţiei corespondent comunitar european, cu scopul de a contribui la armonizarea legislaţiei autohtone cu cea europeană, în perspectiva aderării României al UE.
Chestionată în legătură cu obiectivele pe care şi le propune, d-na Emilia Braicău a declarat în exclusivitate pentru ziarul "Unirea" faptul că, în primul rând se are în vedere ca sentinţele pronunţate să creeze convingerea că personalul judecătoresc este de un înalt nivel profesional şi mai ales imparţial. "Pe de altă parte, ne propunem o bună colaborare cu Parchetul, Poliţia, Baroul de avocaţi, cu organele administraţiei judeţene şi locale şi nu în cele din urmă cu presa, pentru că avem nevoie să se înţeleagă care este scopul justiţiei, greutăţile cu care ne confruntăm şi, bineînţeles, recâştigarea încrederii populaţiei în actul de justiţie".
Răzvan JURCĂ