Epurare la cererea NATO: securiştii afară!
     "Afară, afară, cu securiştii din ţară!" - aceasta era una din lozincile strigate cu ardoare şi credinţă în urmă cu 12 ani, în momentele fierbinţi ale Revoluţiei din Decembrie 1989. La capitolul "securişti" intrau mai ales cei care au făcut poliţie politică. Ei bine, securiştii nu numai că nu au ieşit afară ci s-au infiltrat cu artă în tot ce mişcă-n ţara asta, economie, politică, mass-media, biserică. Firme, posturi de televiziune, partide politice sunt conduse de foşti securişti. Iată că şi NATO ne cere acum răspicat: "Afară cu... indezirabilii din serviciile secrete şi din Armată (deocamdată)". Ca răspuns la cerinţele impuse de organizaţia Nord Atlantică, la sfârşitul săptămânii trecute, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a discutat despre felul în care instituţiile sale vor reacţiona în cazul în care ţările membre NATO ar putea considera indezirabile persoane din structurile sale active de pe vremea Securităţii. "Persoanele care au "spionat" ţări membre NATO, care au avut legături cu KGB sau care au făcut poliţie politică nu au ce căuta în instituţiile statului şi vor fi considerate "indezirabile" în perspectiva integrării României în NATO" - a anunţat consilierul prezidenţial Ioan Talpeş. Deci aceste "conserve" nu vor mai avea acces la documentele NATO care pe viitor vor fi centralizate de Agenţia Naţională de Securitate. Consilierul în probleme de Apărare a precizat că CSAT aşteaptă ca NATO să-şi precizeze poziţia în această chestiune şi a adăugat că se vor lua decizii de la caz la caz. Ce este mai important, şi vizibil de altfel, Talpeş a recunoscut că există încă în armată şi în serviciile secrete, în poziţii operative, foste cadre ale Securităţii. Omul lui Iliescu a declarat că în Consiliu s-a luat decizia ca fiecare instituţie să-şi facă, până la întâlnirea de la Praga, liste cu persoane care ar trebui schimbate, avându-se în vedere posibilitatea apariţiei unei "reacţii" de respingere din partea viitorilor parteneri din NATO. Referindu-se la spionii români din perioada Războiului Rece, consilierul a opinat că aceştia ar putea fi menţinuţi în funcţii, dar totul depinde de "reacţia statelor" pe care le-au spionat. Ioan Talpeş nu a făcut însă concesii politicienilor care, găsiţi "indezirabili", ar trebui să renunţe la funcţie, aşa cum s-a întâmplat în Polonia, Ungaria şi Cehia după includerea acestor ţări în Alianţa Nord Atlantică. Sfătuitorul lui Iliescu a amintit că în respectivele ţări s-a ajuns chiar la desfiinţarea unor instituţii şi servicii speciale.
     Vrem, nu vrem, va trebui să trecem la "operaţiunea lună şi bec". Două variante rămân în discuţie: se va merge cu liste scurte sau cu liste lungi, ca în politica românească?
     Tot la sfârşitul săptămânii trecute, CSAT a aprobat şi planul de acţiuni prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO, care va fi înaintat imediat Parlamentului României. Ioan Talpeş a precizat doar câteva cerinţe necesare aderării: privatizarea prin licitaţie publică a 120 de întreprinderi, transparenţa în privinţa finanţării partidelor, stabilirea clară a regulilor de incompatibilitate între demnitari şi afaceri, declararea averilor demnitarilor, reducerea efectivelor armatei până la 140.000 de oameni, din care 112.000 militari şi 28.000 de civili. Talpeş a mai spus că toate instituţiile guvernului, inclusiv Administraţia Prezidenţială, întocmesc fişe privind persoanele care vor avea acces la documentele NATO. Fişele vor fi centralizate de Agenţia Naţională de Securitate care va decide cine va avea acces la ele. Listele scurte sau... lungi?
Dana MOTREANU