CU OCHII PE MASS-MEDIA
Parchetul Naţional Anticorupţie - o anexă a Guvernului
     O serie întreagă de izbucniri ale preşedintelui Ion Iliescu, ale premierului Adrian Năstase şi ale apropiaţilor lor denotă o irascibilitate a Puterii amintind de epoca Văcăroiu: guvernanţii se cred neînţeleşi, presa e considerată ticăloasă şi bârfitoare pentru că nu vede realizările măreţe şi se pierde în "amănunte" cum ar fi dreptul la liberă exprimare sau comportamentul lamentabil al Justiţiei. Bine ar fi fost ca presa să fi exagerat în privinţa aservirii politice a justiţiei, dar semnalele ei tocmai au primit o nedorită confirmare din partea Băncii Mondiale, sub forma unui raport întocmit de experţi ai acesteia. Raportul cu pricina consemnează la capitolul "probleme" supravegherea Justiţiei de către ministerul de profil, criticând faptul că acesta nu a atribuit Consiliului Superior al Magistraturii buget şi personal proprii. Autorii raportului insistă şi asupra faptului că procesul de numire a judecătorilor este semnificativ influenţat de Ministerul Justiţiei, întrucât acesta face nominalizările către CSM. Imixtiunea politicului în justiţie este susţinută inclusiv prin argumentul că actuala Putere a schimbat din funcţii mulţi preşedinţi de instanţe. Nu este uitat nici soţul ministrului Rodica Stănoiu, numit judecător la Curtea Constituţională la scurt timp după câştigarea alegerilor de către PDSR. Ce face Guvernul Năstase pentru a îndrepta lucrurile? Incredibil dar adevărat, el încearcă să-şi subordoneze şi Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA) într-un stil care i-a atras un torent de acuze în presa nealiniată. *Astfel, sub titlul "Al doilea Parchet al Rodicăi", cotidianul "Ziua" din 5 iunie plasează următorul text: *"Camera Deputaţilor a votat, pe articole, Ordonanţa de Urgenţă privind înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie (PN A) *Pus sub conducerea ministrului Justiţiei, ca şi Parchetul General, PNA poate deveni foarte uşor o nouă poliţie politică *Toate amendamentele Comisiei Juridice, prin care PNA devenea o instituţie democratică, au fost respinse de maşina de vot a PSD *Serviciile secrete şi Poliţia îşi pot promova oamenii în structurile şi chiar la vârful PNA *PD ameninţă că va reclama neconstituţionalitatea Ordonanţei la Parlamentul European *Ionel Olteanu, cel care a minţit Consiliul Europei, a argumentat poziţia PSD spunând că adoptarea textului guvernamental este necesară pentru că aşa o cere legislaţia actuală *Consiliul Superior al Magistraturii a fost eliminat total din joc, pentru că ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, propune şi şeful PNA şi numeşte şi procurorii din noul Parchet *Poliţiştii detaşaţi la Parchetul Anticorupţie primesc ordine şi de la procurori şi de la şefii din IGP *Ordonanţa e atât de urgentă că intră în vigoare la şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial. *În opinia lui Bogdan Ficeac, anticorupţia a devenit o teribilă armă politică. Această teză face, de altfel, obiectul editorialului semnat de el în "România Liberă" din 6 iunie. Iată un fragment: "În felul ăsta chiar că nu se va mai putea "fura decât dacă devii membru PSD", cum plastic se exprima deunăzi deputatul PNL Cornel Ştirbeţ. Altfel spus, vor intra pe mâna "anticorupţiei" doar cei care n-au primit "aprobare" pentru furăciuni. Având în vedere că procurorii PNA vor putea asculta convorbirile telefonice, vor putea bloca şi conturile din bănci, vor putea emite mandate de arestare pentru 30 de zile, organismul nou creat are toate şansele să devină o armă imbatabilă în mâinile actualului Guvern, mai bine zis în mâinile premierului Năstase sau ale celor care îi stau în spate şi îl sfătuiesc, din experienţă, cum se construieşte un regim totalitar sub aparenţa democraţiei. Culmea absurdului, premierul este profesor de drept, deci, teoretic, ar trebui să fie primul care să se bată pentru cristalizarea statului de drept, pentru independenţa Justiţiei, pentru asanarea ei de vechile practici din timpul regimului comunist. Şi totuşi situaţia se prezintă exact pe dos. Din nefericire, într-un moment crucial pentru integrarea României în sistemul de valori al democraţiilor euroatlantice. Cel mai trist este faptul că toate aceste măsuri de revenire la un sistem bazat pe controlul total al societăţii, pe propagandă deşănţată, pe cultul personalităţii nu pot sfârşi decât în dezastru. Dar probabil acest lucru nu-i interesează pe foştii şi actualii artizani ai manipulărilor; ei au căzut mereu în picioare iar de suferit a suferit numai eterna masă de manevră, adică 20 de milioane de amărăşteni..." *La rândul lui, "Adevărul" din 5 iunie titrează pe pagina întâi: "Parchetul Naţional Anticorupţie - o măciucă cu care Guvernul îşi poate pocni adversarii". În acelaşi număr, Adrian Ursu semnează editorialul "Sugrumaţi cu firul PNA", din care cităm: "Nou -creata instituţie de luptă anticorupţie a devenit o anexă a Cabinetului Adrian Năstase, ai cărei şef şi membri vor putea fi schimbaţi din funcţii de ministrul politic al Justiţiei ori de câte ori acţiunile lor vor nemulţumi Partidul. Ce autonomie a puterilor în stat? Ce inamovibilitate a magistratului? Ce independenţă a actului de justiţie? Partidul şi Executivul trebuie să controleze absolut tot. Corupţia e doar una! Perfect adevărat. Pe limba PSD, asta se traduce însă cam aşa: corupţia e doar cea pe care Partidul stabileşte că trebuie să o cercetăm, să o demascăm şi să o pedepsim. Mijloacele aflate la dispoziţie pentru o astfel de întreprindere sunt precizate în lege şi sunt dintre cele mai perfide: de la mandatul de arestare pe 30 de zile, la interceptările autoaprobate de convorbiri telefonice şi corespondenţă, culminând cu formulările ultraevazive pentru încadrarea persoanelor incomode în categoria ţintelor P.N.A. Unui astfel de arsenal, concentrat în mâinile premierului şi ale apropiaţilor săi, nici un rival nu-i va putea ţine piept. Dacă nu ne-am fi aflat în faţa unei insistenţe suspecte a majorităţii parlamentare de a plasa o astfel de instituţie sub directul control al Cabinetului Năstase, prerogativele ei ar fi fost poate fireşti într-o ţară otrăvită de corupţie, în ciuda asprimii metodelor. Chiar şi unele măsuri bizare, precum răscolirea în voie prin conturi şi înscrisuri bancare sau înfiinţarea unui loc special de detenţie pentru arestaţii preventiv, ar fi fost la limita acceptabilităţii. PSD şi-a dat însă masca democratică jos şi rânjetul ameninţător s-a văzut clar. Nici nu era nou.Cei care s-au amăgit cu gândul că ceva s-a schimbat în partidul lui Iliescu şi Năstase au avut, în ultimele luni, suficiente motive de dezamăgire. Premierul şi fidelii săi au lansat atâtea ghiulele înspre firavele construcţii democratice, încât multe dintre ele gem a prăbuşire. Mai toate proiectilele au fost însă frumos ambalate în poleială. Prin lege s-a încercat limitarea autonomiei Curţii de Conturi. Intenţia de a avea un minim control asupra unui organism care trebuie să verifice cheltuirea banilor publici e evidentă. Tot prin lege şi cu un scop la fel de precis a fost trecut în subordinea Guvernului Institutul Naţional de Statistică, cel care măsoară oficial performanţele economice şi sociale ale Puterii. Alte acte normative sau proiecte de lege au întărit sau sunt pe cale să sporească influenţa PSD şi a cabinetului asupra Radioului şi Televiziunii Publice sau asupra CNA. Între degetele premierului se învârt acum cheile mai multor instituţii: de la corpul de control, la agenţiile pentru investitorii străini, cele privind reglementarea în domeniul energiei sau gazelor şi, mai nou, oficiul care va gestiona toate informaţiile secrete de stat. Tot prin lege - a statutului aleşilor locali - primarii Opoziţiei vor fi eliminaţi, indiferent de opţiunea electoratului, dacă tribunalele politice dominate de partidul de guvernământ vor hotărî execuţia. Presa va fi şi ea controlată, dacă nu prin strategii ticăloase de tip Talpeş - Dâncu, măcar prin legea tembelă a ministrului Paşcu".
Maria Lucia MUNTEANU