Prin anularea facilităţilor acordate zonelor defavorizate, practic s-a semnat
Condamnarea la moarte a Cugirului
După îndelungi zbateri politico-economice, Legea privind taxa pe valoarea adăugată a intrat în vigoare de la 1 iunie. Efectele sunt în mare parte devastatoare, atât pentru IMM-urile care vor importa tehnologie din Occident cu 19% mai scumpă, cât şi pentru investiţiile din zonele defavorizate. Zone defavorizate care văd scăpând deja din tubul de resuscitare şi ultima bulă de oxigen adusă de firmele creatoare, mai cu mânăreli, mai cu tuşeuri de legalitate, ale mult aşteptatelor locuri de muncă. O astfel de lovitură sub centură (o centură strânsă dealtfel până la rupere) a primit-o şi unul dintre cele mai problematice oraşe ale judeţului Alba: Cugirul. Deşi circa 2/3 din populaţia oraşului depinde economic de uzina SC Cugir SA, evoluţia descendentă a acesteia a dus la reducerea cu 39% a locurilor de muncă, comparativ cu 1990. Datorită puternicului declin economic, activitatea comercială din oraş s-a redus cu 22% iar câştigurile salariale lunare ale fiecărei familii se duc, mai bine de 80%, pe hrană şi plata întreţinerii (gaz, electricitate, agent termic). Indicele real al şomajului este de 71 %, doar 10.3 % dintre cei fără un loc de muncă beneficiind în prezent de o indemnizaţie de sprijin din partea statului. Primul trimestru al anului 2002 a îngroşat rândul oficial al şomerilor din Cugir, ajungându-se ca 12,7% dintre cugirenii apţi de muncă să fie sprijiniţi financiar de stat.
Şi pentru că la capitolul viitor Cugirul este trecut la rubrica "fără", tinerii, indiferent de gradul lor de pregătire şcolară, au emigrat masiv în occident. Promoţii întregi de absolvenţi au preferat să mănânce pâinea amară a străinătăţii, din care îşi susţin cu brio şi azi familiile lăsate acasă. Deşi neînregistrat în nici o statistică guvernamentală, adevărul că valuta venită pe aceste căi din străinătate susţine rulajul economic din Cugir este de necontestat. Un alt adevăr de necontestat este atitudinea fatalistă a celor care au optat, forţaţi de împrejurări, să trudească pe "dincolo": ei îi consideră vinovaţi, definitiv şi ireparabil, de soarta lor nomadă, pe guvernanţii români, indiferent din ce spectru politic ar face parte. Iar atitudinea şi limbajul lor faţă de executivul românesc sunt unele în consecinţă.....De parcă emigrarea masivă nu ar fi suficientă pentru scăderea indicelui demografic din Cugir, nici măcar cei rămaşi acasă nu mai sunt tentaţi să facă copii, ba mai mult, şi pensionarii care au plătit o viaţă la CAS, nu mai au răbdare să-şi mănânce în linişte pensia, grăbindu-se sictiriţi şi erodaţi fizic spre locuri "cu verdeaţă, unde nu este nici întristare, nici suspin"....Astfel, dacă în anul 2000 indicele demografic a fost de minus 0,82 %, în primul trimestru al anului 2002 acelaşi indice a scăzut la minus 3,58%.
Evident că statutul de zonă defavorizată a reprezentat pentru oraş o şansă, cel puţin teoretică, de relansare economică. Au fost create aproximativ 700 de noi locuri de muncă, o parte din forţa activă fiind cooptată în firmele investitorilor atraşi de facilităţile oferite de statutul de zonă defavorizată. În general, s-a dezvoltat industria uşoară, cea a lemnului, alimentară, cugirenii preferând să lucreze zilnic pe salarii discutabile, însă destul de mari în comparaţie cu nimicul din care supravieţuiau înainte. Anularea facilităţilor oferite de statutul de zonă defavorizată este o lovitură demolatoare pentru oraşul care se transformă încet, într-o frumoasă amintire.Deşi evident interesată de relansarea economică a oraşului, Primăria Cugir se vede din nou aruncată în corzi, în condiţiile în care, printr-o lege anterioară, clonată de minţi luminate, instituţia administrativ-teritorială se vedea obligată să-i reintegreze in muncă pe disponibilizaţii din industria de apărare. Astfel, condamnarea la moarte a oraşului a fost semnată. Iar dacă euthanasiere vi se pare un cuvânt mai digerabil, folosiţi-l; deconectarea voluntară de la aparatele de menţinere a vieţii economice, tot moarte subită generează!
Nicoleta TOMUŢA
Duminică, în comuna Horea
Adunare și miting de protest ale Asociației Proprietarilor de Păduri din România
Duminică, 9 iunie a.c., Asociaţia Proprietarilor de Păduri din România (persoane fizice şi juridice), organism care cuprinde reprezentanţii celor 610 forme asociative din ţară constituite în vederea redobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, precum şi reprezentanţii proprietarilor particulari ale căror terenuri au fost ocupate abuziv de stat, organizează în comuna Horea o adunare şi un miting de protest cu privire la modul greoi în care se derulează procesul de repunere în drepturi a proprietarilor de păduri.
După cum ne-a informat d-l Corneliu Olar, primarul comunei Horea şi totodată membru în Comitetul Director al APPR, la această manifestare de protest vor fi dezbătute măsurile stabilite în cadrul reuniunii de la Braşov, din 25 aprilie 2002, prin care se solicită audienţe de urgenţă la preşedintele României şi la primul ministru Adrian Năstase pentru a fi informaţi în legătură cu situaţia reală a administrării pădurilor proprietate de stat, precum şi despre obstrucţionarea sistematică a retrocedării pădurilor de către MAAP, celelalte unităţi administrative şi Regia Naţională a Pădurilor. "O să cerem domnului preşedinte Iliescu să insiste pentru crearea unei posibilităţi, astfel ca din pădurea statului să se repartizeze o cantitate de masă lemnoasă, produse principale şi nu numai accidentale, pentru populaţia din zonele de munte care nu are altă sursă de existenţă decât prelucrarea lemnului şi valorificarea produselor din lemn. Domnului prim-ministru Adrian Năstase dorim să-i cerem, de asemenea, abrogarea OU 102/2001, care reprezintă o gravă încălcare a legislaţiei în domeniu, precum şi luarea unei măsuri care să oblige ministerele Administraţiei Publice şi Agriculturii să includă că membri de drept în comisiile locale şi judeţene de fond funciar, precum şi în alte organisme în domeniu, pe reprezentanţii A.P.P.R." - a declarat Corneliu Olar.
La manifestarea de la Horea au fost invitaţi să participe proprietarii de păduri din toate localităţile Apusenilor, precum şi din judeţele Arad, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Prahova, Vrancea, Suceava şi altele. Totodată au fost invitate importante personalităţi. Primarul Corneliu Olar ne-a precizat că vor fi prezenţi d-l Vasile Lupu, iniţiatorul Legii 1/2000 (denumită şi "Legea Lupu"), Anton Vlad - fost ministru secretar de stat în cadrul MAAP, preşedintele APPR - Mihai Ionescu, prefectul Ioan Rus, Emil Boc - deputat de Cluj, Dan Simedru - deputat de Alba, Norica Nicolai - senator de Cluj, Eugen Nicolăescu - deputat de Cluj, Corin Penciuc - senator de Sălaj, Vasile Nicula - deputat de Sălaj, Emil Crişan - deputat de Alba şi alţii. Acţiunea se înscrie într-un şir de mitinguri de protest organizate în mai multe localităţi din întreaga ţară, ce se va încheia pe 7 iulie 2002 la Vatra Dornei, judeţul Suceava.
Tinu MATEŞ
|