|
Ministerul Mediului și-a dat acordul pentru avizul de mediu la investiția de la Roșia Montană
Ministerul Mediului a analizat ieri documentaţiile privind investiţia de la Roşia Montană, cea mai mare din Europa în domeniul mineritului. Unul din proiectele prezentate de Inspectoratul de mediu din Alba se referă la dezvoltarea industrială a zonei în următorii 17 - 20 de ani. Specialiştii în protecţia mediului vor studia şi Planul Urbanistic General întocmit pentru comuna Roşia Montană şi Abrud dar şi cel zonal care se referă la dezvoltarea industrială a întregii zone.
Şeful Inspectoratului de mediu Alba, Dimitrie Clepan, a declarat că se va face un bilanţ de mediu care va cuprinde o evaluare a poluării înregistrate de-a lungul anilor în urma activităţii exploatării miniere. Pe baza acesteia, compania mixtă româno-canadiană va şti ce sume trebuie să investească în reconstrucţia ecologică. Practic, este vorba de procedura de emitere a acordului de mediu la studiul de impact privind Planul Urbanistic General.
Astăzi, la sediul Prefecturii va avea loc o nouă dezbatere cu toţi specialiştii pe probleme de mediu, în urma căreia se va decide emiterea avizelor şi acordurilor de mediu necesare companiei Roşia Montană Gold Corporation pentru derularea investiţiei.
În paralel se continuă acţiunea de relocare sau după caz strămutare a familiilor care locuiesc în perimetrul concesionat de investitor pentru exploatarea zăcămintelor aurifere. În cursul zilei de ieri, Ministerul Mediului şi-a dat acordul pentru eliberarea avizului de mediu în privinţa investiţiei de la Roşia Montană.
Florin ROMAN
Amenințări și injurii cu iz de... teroare
În urma articolului apărut în ziarul "Unirea" miercuri, 26 iunie 2002, intitulat "Aurul de la Roşia Montană întunecă minţile ungurilor", un cetăţean care s-a prezentat a fi "David din Roşia Montană", ne-a sunat la redacţie pentru a se interesa de natura surselor noastre. Întrucât am refuzat acest lucru, "David" a ţinut să precizeze că nu vicepreşedintele Asociaţiei aurarilor Zeno Cornea a fost prezent la Budapesta, la reuniunea ONG-urilor pe probleme de mediu, ci o altă reprezentantă în persoana lui Stephanie Roth drept pentru care am făcut precizarea necesară. Pentru ca tacâmul să fie complet, "telefonistul" ne-a adresat o serie de injurii şi ameninţări, e drept cu procese şi nu cu incendieri, calomnii, lucruri pe care hârtia nu le suportă. Ziarul "Unirea" a atras atenţia că acelaşi lucru se întâmplă şi la Roşia Montană, o parte din cei cu care am discutat, declarându-ne sub protecţia anonimatului, că sunt pur şi simplu terorizaţi psihic, fiind ameninţaţi şi înjuraţi, pentru că au decis să semneze contracte de vânzare-cumpărare cu compania. Le reamintim acelor "domni" care ne-au transmis "urări de bine" că n-au reuşit nici la Roşia Montană, nu vor reuşi nici cu noi. Nici chiar "delicioasele" scrisorele nu şi-au atins efectul scontat. Chiar dacă majoritatea anonimelor cu acelaşi scris sunt extrem de "siropoase". Prin urmare, îl informăm pe "dl. David" că dacă are ceva de spus să vină la ziarul "Unirea" să o facă public, pentru a vedea toată lumea de ce este în stare. Chiar dacă sunteţi un birjar şi un mitocan de mâna a doua vă oferim acest drept şi vă ascultăm opinia. Dacă nu aveţi însă bărbăţie, vă recomand să cereţi un consult psihiatric sau ne întâlnim la judecată, monşer.
Florin ROMAN
Schimbări la nivelul conducerii Roșia Montană Gold Corporation
Pentru că dau o mare importanţă proiectului de la Roşia Montană, membrii Consiliului de Administraţie al Gabriel Resources Ltd. au decis să ţină ultima şedinţă în România, la începutul acestei săptămâni.
Potrivit informaţiilor noastre, a fost numit un nou preşedinte al Consiliului de Administraţie la Roşia Montană Gold Corporation, în persoana unui specialist american. De asemenea, directorul general, Michael Steyn urmează să ocupe funcţia de şef departament la Biroul dezvoltare comunitară.
Pe de altă parte trebuie precizat că aceste schimbări vizează o dinamizare a activităţii SC Roşia Montană Gold Corporation. La şedinţa membrilor CA, ce a avut loc la Timişoara, Gabriel Resources Ltd. şi-a reafirmat sprijinul pentru mega-proiectul de la Roşia Montană şi pentru continuarea finanţărilor necesare pentru punerea în valoare a exploatării miniere.
În cursul acestei zile, Consiliul de Administraţie al RMGC, ce se va reuni la Deva, urmează să ratifice ultimile modificări ce au avut loc la nivelul conducerii.
Banca Mondială și investițiile miniere de la Roșia Montană
Guvernul român a cerut firmei Internaţional Finance Corporation ca, în calitate de potenţial investitor, să studieze proiectul minei de aur de la Roşia Montană, a afirmat, la solicitarea ziarului ungar "Nepszabadasag", Kent E. Lupberger, managerul secţiei miniere a respectivului institut financiar, care face parte din grupul Băncii Mondiale. În interviul acordat, bancherul american a recunoscut că mai multe aspecte deranjante îngreunează luarea deciziei, dar după cum a afirmat tot el, dezvoltarea economică are şi ea preţul ei.
Kent E. Lupberger, managerul lui International Finance Corporation (IFC), banca aparţinând de grupul Băncii Mondiale, participă la conferinţa internaţională de la Budapesta care analizează participarea Băncii Mondiale la investiţii în întreprinderi miniere. Managerul american a recunoscut că IFC a fost solicitat neoficial de Guvernul român să studieze proiectul exploatării la suprafaţă de la Roşia Montană. Instituţia financiară respectivă a trimis specialişti la faţa locului şi aceştia au constatat că există o rezervă însemnată de metal preţios în subsolul zonei. Dar un studiu mai serios şi o decizie sunt de aşteptat doar după ce viitorul investitor canadian, firma Gabriel Resources, va cere şi oficial finanţarea sa din partea IFC, a arătat Lupberger.
Deşi o asemenea solicitare nu a fost făcută încă, firma canadiană Gabriel Resources a început deja pregătirile prealabile şi obţinerea aprobărilor necesare pentru punerea în funcţiune a minei. În aceste pregătiri se înscriu şi eforturile de convingere a locuitorilor de la Roşia Montană în legătură cu binefacerile pe care le va aduce mina de aur. "Nepszabadasag" comentează ironic că aceste binefaceri ar consta în inundarea întregii regiuni de un lac toxic, iar munţii din jur ar fi practic măcinaţi, dizolvaţi în cianură.
Firma Gabriel Resources a reuşit să lămurească multă lume, având ca mare ajutor declaraţia că firma canadiană va fi sprijinită de Banca Mondială. Acest lucru reiese din afirmaţiile făcute de Stephanie Roth, reprezentanta organizaţiei civile locale, Alburnus Major.
Lupberger cunoştea şi el această situaţie, dar după cum susţine, deocamdată nu există nici o implicare, nici un sprijin din partea BM, iar dacă firma canadiană va merge prea departe cu pregătirile, nu va primi nici un sprijin. IFC participă doar în cazuri care corespund normelor sale ecologice, sociale şi de sănătate publică, a argumentat managerul american. Cu toate acestea, proiectul nu pare să fie departe de interesele băncii, pentru că, aşa cum a susţinut Lupberger, banca se gândeşte nu doar la un împrumut, ci chiar la participare la respectiva afacere.
Dar ce fel de norme ecologice, sociale şi de sănătate corespund cu inundarea întregii văi cu soluţie de cianură? (Printre altele, din cauza unor probleme asemănătoare a fost iniţiată revizuirea investiţiilor Băncii Mondiale, revizuire, verificare în care se înscrie şi conferinţa de la Budapesta). Răspunsul lui Kent E. Lupberger a fost că, fără tehnologia de exploatare bazată pe cianură, aurul nu poate fi extras din subsol. În întreaga lume aceasta este metoda folosită, chiar şi în ţara sa, în America, deoarece această tehnologie nu are alternativă în exploatarea aurului. După părerea lui Lupberger, această tehnologie poate fi folosită în aşa fel încât să nu dăuneze mediului înconjurător, iar după epuizarea rezervelor, regiunea va fi reabilitată.
La Roşia Montană se vrea ştergerea de pe faţa pământului a patru munţi.
- Şi care este problema?
- Cunoaşteţi cazul poluării accidentale de la Baia Mare?
- Da. Dar dacă IFC ar fi participat la afacerea aurul, nu ar fi avut loc accidentul.
- Numiţi-ne o mină de aur la care participă IFC şi care corespunde normelor amintite.
- Mina de aur Yanacocha din Peru.
Ziarul ungar întrerupe dialogul direct cu reprezentantul Băncii Mondiale pentru a face o prezentare a unei situaţii în Peru.
Yanacocha este cea mai mare mină de aur din America de Sud, care este în proprietatea majoritară a firmei Newmont Mining Corporation, din SUA. Firma este a doua ca mărime din lume. Acum doi ani, un camion, proprietatea minei din Peru, a pierdut pe drum 150 kilograme de mercur, pe o stradă din satul Choropampa, se scrie în Corpwatch, care urmăreşte funcţionarea firmelor multinaţionale.
Mercurul este subprodusul exploatării aurului din Peru. Firma abia a doua zi a început să ia măsuri de înlăturare a poluării. Au angajat localnici, care au strâns de jos mercurul scurs, cu mâinile goale. Mai târziu li s-au dat nişte mături şi mânuşi. Dar oamenii de acolo nu ştiau că mercurul este o substanţă toxică şi au luat anumite cantităţi şi acasă, pentru că există o veche credinţă potrivit căreia mercurul vindecă bolile, au susţinut martori oculari din filmul documentar realizat de studiul de filme Guarango.
Însă, potrivit site-ului băncii IFC, funcţionarea respectivei firme corespunde prevederilor de mediu şi sociale atât ale guvernului peruan, cât şi celor ale IFC.
După accident, zeci de localnici s-au intoxicat cu mercur. Potrivit celor afirmate de Lupberger, nu există dovezi că respectivele îmbolnăviri au avut vreo legătură cu accidentul.
Ce va câştiga România?
Aşa cum se scrie în site-ul IFC, pentru a despăgubi populaţia pentru daunele aduse mediului, firma a dus negocieri cu localnicii. Conform mărturiei filmului documentar sus-amintit, oamenii s-au răsculat împotriva minei şi au pus sub blocadă drumurile pe care circulau camioanele firmei. Forţele de ordine i-au împrăştiat pe protestatari, folosind gaze lacrimogene.
Kent E. Lupberger a recunoscut că există şi efecte secundare dăunătoare. Dar, ce să-i faci, asta e industria. Şi, a mai adăugat bancherul, să nu uităm că România este o ţară săracă. Deci are nevoie de respectiva mină. Iar dezvoltarea economică are preţul ei.
Dar la întrebarea: De ce crede el că România e o ţară unde şi poporul va avea de câştigat din binefacerile minei de aur, aflată în proprietate canadiană?, domnul Lupberger a spus: da, aceasta reprezintă problema cea mai delicată în acest caz. Fireşte, normele IFC se extind şi asupra acestui caz.
Dar ce părere are IFC despre faptul că fondatorul firmei Gabriel Resources, Frank Timiş, a fost pedepsit de două ori pentru comerţul cu heroină?
Ştim, firma a recunoscut acest lucru, am şi discutat şi considerăm o mare greşeală, şi domnul Timiş consideră o mare greşeală, a răspuns reprezentantul Băncii Internaţional Finance Corporation, Kent E. Lupberger, adăugând că în firma canadiană, Frank Timiş deţine doar zece la sută din acţiuni, deci nu el ia deciziile, ci consiliul director.
Trebuie să înţelegeţi, a spus bancherul american, citat de "Nepszabadasag", dacă nu vom face noi investiţia respectivă, va intra altcineva în afacerea de la Roşia Montană. Şi există temerea că respectivii nu vor acţiona conform normelor noastre. (material preluat din Naţional)
|