Curier județean
Rugăciunea de azi
      Dumnezeule, întru tot îndurate, cel ce pe Manase prin rugăciune L-ai slobozit din legături şi din amare închisori, pe robii Tăi, care prin noi acum se roagă, din închisoare slobozeşte-i, din tot răul şi primejdia izbăveşte-i, ca un iubitor de oameni. Ca un izvor al îndurării şi noian al bunătăţii, Hristoase Dumnezeule, nu trece cu vederea pe cei ce sunt în supărări şi în nevoi şi care cu credinţă Te cheamă pe Tine, ci ca un îndurat, miluieşte-i şi din închisoare degrabă slobozeşte-i, ca să cânte Ţie: Aliluia. Amin.
Calendar religios
Ortodox: Sf. Mc. Chiric şi Iulita; Cuv. Iosif Arhiepiscopul Tesalonicului
Catolic: Sf. Bonaventura; Sf. Vladimir
Editorial
Prima pagină
Ultima oră
Alte căutări în arhivă
Reveniți la ziua de azi
Știri
Societatea de caritate "Iulia" alături de copiii aflați în dificultate
     La finele lunii iunie, 26 de copii instituţionalizaţi din cadrul Societăţii de caritate "Iulia", însoţiţi de 4 pedagogi, au plecat în Bavaria, la invitaţia Crucii Roşii Germane, organizaţie care suportă şi toate cheltuielile legate de această deplasare. Copiii vor sta în Bavaria 21 de zile, iar pentru a pleca în această vacanţă Societatea "Iulia" a trebuit să obţină acordul părinţilor ce au domiciliul în diferite zone ale ţării. Vineri au plecat în tabără la Şugag alţi 16 copii, iar în cursul acestei săptămâni li se vor alătura şi cei ce vor reveni în ţară din Germania.
     Condiţiile de la Şugag au fost îmbunătăţite, recent în tabără fiind instalată o maşină automată de spălat, iar hrana este preparată de o bucătăreasă cu experienţă în domeniu. Îşi vor petrece vacanţa la Şugag copii de 1 an şi jumătate, dar şi absolvenţi de liceu care au crescut în această instituţie şi s-au întors pe timpul verii pentru a fi alături de cei ce le-au oferit sprijinul. Va fi prezent de asemenea, şi un absolvent al Institutului de arte plastice din Cluj, Artur Bota, care îşi doreşte o vacanţă de neuitat în mijlocul naturii. (A.D.T.)
Nemții de la Cugir au primit cadou ouă încondeiate după o veche tradiție... moldovenească!
     La Cugir, a început seria a treia a taberei "Şapte zile fără griji". Sunt împreună 31 de copii din comuna Frumosu, judeţul Suceava şi 5 din Ocna Mureş. Printre suceveni se numără şi elevul Claudiu Bodnariu, bun cunoscător al tradiţiei încondeierii ouălor. El provine dintr-o familie în care acest meşteşug este foarte bine păstrat şi transmis din generaţie în generaţie. Claudiu, la cei 14 ani ai săi, are deja un nume în domeniu şi a obţinut mai multe premii la nivel judeţean. Dornic să-i înveţe şi pe alţii taina încondeierii, Claudiu a venit la Cugir pregătit cu "trusa" necesară şi zilnic demonstrează colegilor de tabără şi cugirenilor interesaţi cum se aleg ouăle, cum se goleşte conţinutul, cum se pregătesc pentru încondeiere, câte tehnici există, cum se păstrează mai mult timp etc.
     Recent, aflaţi în vizită la Secţia Mercedes (aşa este cunoscută în zonă S.C. Star Transmission), copiii din Frumosu au dăruit nemţilor câteva produse tradiţionale şi cel mai frumos ou realizat în tabără.
     Tabăra se încheie în această săptămână cu o expoziţie în care vor fi expuse produsele realizate de către copii în atelierele organizate pentru dezvoltarea de talente şi formarea de deprinderi casnice şi gospodăreşti. De menţionat că mai mult de jumătate din aceste produse sunt confecţionate din resurse naturale strânse de copii din pădure din apropierea taberei, sau din materiale refolosibile aflate la îndemâna oricui. Imaginaţia şi creativitatea fac casă bună cu munca şi perseverenţa, iar dorinţa de a obţine premiile puse în joc pentru fiecare serie motivează foarte mult obţinerea de rezultate deosebite.
Manager de proiecte sociolog Maria Ilea

Elevii din Sebeș premiați de OT-PSD
     Cu ocazia serbărilor de sfârşit de an şcolar, premiile elevilor merituoşi din Sebeş au fost suplimentate şi de către Organizaţia judeţeană de tineret a PSD. Astfel, după cum ne-a precizat dl. Nicolae Mera, şeful tinerilor pesedişti, au fost acordate numeroase cărţi principalelor instituţii de învăţământ din municipiu, în valoare de mai multe milioane lei, care au intrat în posesia premianţilor.(R.J.)

Terasa "Lazăr" sau... "Imagine of the people"
     "Nu ştiu alţii cum sunt...", dar mie îmi place să merg cât se poate de des la aşa-zisa "Terasă-Lazăr", situată în vecinătatea primei porţi a Cetăţii. Nu numai pentru atmosferă, muzică, servire etc. ci şi pentru faptul că e unul dintre puţinele locuri din oraş unde se poate observa şi medita. * La ce se poate medita? Păi, la tot ce se întâmplă azi în societatea românească. Pentru că, după cum spunea un filosof oriental, "cine vede în mic ceea ce este în mare, dobândeşte Cunoaşterea". Nu zic că eu am dobândit-o, dar încerc să mă apropii de ea, privind pur şi simplu ceea ce se întâmplă "în mic", pe o terasă aparent banală..., dar care se dovedeşte a fi deosebită. * Cineva (nu ştiu cine) a gândit foarte bine amenajarea interioară a terasei, cu o fântână arteziană circulară undeva aproape de intrare. Construită din pietre de diferite dimensiuni şi forme, bine îmbinate, este asemănătoare cu burgul de la Câlnic (construit de iobagii români, respectând gândirea unui arhitect sas), şi este reprezentarea perfectă a Cetăţii, a societăţii democratice, în care trebuie să curgă permanent "apa prosperităţii". * Şi îmi place să văd copiii (de toate vârstele, etniile, stările sociale etc.) jucându-se ca vrăbiuţele în apa aceea. Ca şi cum ar vrea să ne facă să înţelegem că viitorul şi progresul depind de ei, de copii şi de ceea ce le punem noi la dispoziţie: o Cetate în care curge apa prosperităţii sau un cort plin de înjurături, obscenităţi, manele... * Tot privind fântâna aia circulară (parcă simbolizând "inelul înstelat" al UE) m-am Gândit la unitatea în diversitate care ar trebui să definească de 12 ani societatea românească la toate nivelurile: politic, economic, cultural... chiar militar, dacă înţelegeţi ce vreau să spun. Adică pietre (roci) de dimensiuni şi forme diferite, îmbinate (unite) în aşa fel încât să creeze un întreg, o Cetate... * Şi pentru că vorbim de unitate, de armonie, tot la Lazăr am mai învăţat ceva: importanţa celui dintâi principiu democratic - acela că libertatea permisă a fiecăruia sfârşeşte unde începe libertatea altuia. Pur şi simplu înţelegând rolul nivelului de decibeli al muzicii şi cel al vocilor. Pentru că, într-un local civilizat (ca şi într-o întreagă societate civilizată) orice exprimare individuală (discurs, gestică etc.) nu trebuie să depăşească limita... propriei mese. Şi, în fond, aşa se descurajează mult incriminata întreprindere "ochiul şi urechea": printr-un ton discret al vocii. Cred că suntem cu toţii sătui să ne auzim vecinii prin pereţi, să auzim tot felul de ghiolbani scoţându-şi la iveală "obielele comportamentale" ca să le... mirosim noi în public. * Dar pentru că vorbeam de "obiele comportamentale", vreau să spun că societatea noastră mai are o şansă. De ce? Pentru că, de multe ori (vârându-mă ca musca-n lapte) am atras atenţia unor consumatori (de altfel, destul de paşnici) să nu mai înjure birjăreşte cu voce tare şi să lase tonul vocii mai jos. Interesant e faptul că cei atenţionaţi mi-au respectat... barba. Un boxeur vânjos, un grup de elevi, un grup de "şmecheri" cu cercei şi raşi în cap etc. Nimeni n-a sărit la scandal în urma criticii mele. Aşadar, atâta timp cât mai există respect şi bun simţ, grijă pentru omul de alături, consideraţie faţă de "bărbile brumate tomnatic", societatea românească mai are o şansă de... europenizare. * O întâmplare, aparent banală. Un om în vârstă, îmbrăcat îngrijit dar beat "mut" şi plin de sânge în urma unei căzături pe panta dintre porţile Cetăţii, a fost adus de doi ţigani şi lăsat la o masă pe "Terasa Lazăr", să-şi revină. Alături, un grup de tineri studenţi, zgomotoşi, luându-l în zeflemea. Am aflat ceva mai târziu, după ce tinerii l-au primit în mijlocul lor, că era... profesorul lor, de la universitate. Numele nu contează. Cum nu contează nici numele ţiganilor ce l-au adus... fără să-l buzunărească. Şi m-am gândit atunci la omenie. Tinerii şi frumoşii studenţi râdeau de profesorul lor beat, în timp ce ţiganii nu s-au întrebat cine este, de unde vine, de ce s-a îmbătat etc., ci l-au ajutat. * Altădată am văzut o femeie tânără, frumuşică, împreună cu un copilaş de vreo şase ani şi un bărbat (probabil, soţul). Au mâncat îngheţată, bună, naturală, cum numai la Lazăr se face. Din respect pentru femeie şi pentru copil, vociferările zgomotoase şi cam din topor ale unui grup de sportivi au încetat brusc. Mai mult decât atât, sportivii au atras atenţia altora să vorbească niţeluş mai încet sau mai frumos. M-am gândit atunci la rolul bărbaţilor "primejdioşi" într-o societate (sportivi, bodyguarzi, jandarmi, gardieni, poliţişti etc.), adică la bărbaţii cu adevărat puternici, care trebuie să fie ocrotitori ai celor din jur, mai slabi decât ei, nu distrugători... * Altădată am văzut nişte prostituate. Pot fi recunoscute uşor. Frumoase, liniştite, mai manierate decât "marile doamne". Şi lipsite de stridenţa agresivă a acestora. Au venit, au consumat, au plătit, au plecat, discrete, fără alai de "crai" după ele. Nu cred că a existat o singură persoană pe care să o fi deranjat. Ce fac noaptea? Treaba lor, viaţa lor... * Un copil de ţigan cerşind, pentru o bucată de pâine, dispreţuit de unii şi luat în râs. Apoi un român, surdo-mut, cerşind, de asemenea. Apoi un bătrân (tot român) care vindea linguri de lemn, altul care vindea ceapă... Oameni sărmani. Doamne, atâţia oameni sărmani, pentru care uneori nu prea avem ochi. Dar Lazăr are, căci unii dintre angajaţii săi (de pildă femeia de serviciu, sau binecunoscutul Gyuri) sunt "cazuri sociale". El le oferă o pâine. Muncită, e drept.* Asta nu înseamnă, desigur, că la Lazăr nu vin oameni de condiţie bună. Ba chiar foarte mulţi, atraşi după cum spuneam de calitatea produselor naturale şi de muzica bună. Dar pentru că veni vorba de lumea bună, marţi, 23 iulie a.c., la "Terasa Lazăr" va avea loc un spectacol deosebit cu participarea unui animator francez (Philippe), pe care poate unii şi-l mai amintesc dintr-un alt spaţiu ce s-a dorit exemplu pentru un comerţ civilizat şi de calitate: cel creat de marele prieten al albaiulienilor care a fost Jean Charles Sanchez ("La Provence"), din nefericire trecut prematur în nefiinţă. * Uneori ascult la "Terasa Lazăr" piesa lui John Lennon "Imagine of the people" şi mă gândesc că spaţiul terasei, pentru oricine are ochi să vadă, este "în mic"... imaginea poporului nostru, aşa cum este el. Cu bune şi cu rele.
Ioan HĂNŢULESCU

La Aiud Primarul investește în școli
     Din cauza pierderilor care s-au produs pe traseul conductelor şi în acelaşi timp datorită stării tehnice necorespunzătoare a instalaţiilor de încălzire, Consiliul local al municipiului Aiud a alocat fonduri substanţiale din bugetul local pentru acoperirea cheltuielilor cu energia termică la instituţiile de învăţământ.
     "Lucrările efectuate pentru modernizarea centralelor termice în instituţiile de învăţământ au ca scop reducerea costurilor pentru asigurarea cu energie termică a acestora şi oferirea unor condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii educaţionale. Pentru dotarea Colegiului "Titu Maiorescu" cu centrală termică, din bugetul local s-a alocat suma de 565 de milioane de lei. Pentru modernizarea centralelor termice a următoarelor instituţii de învăţământ, valoarea totală a investiţiilor se ridică la 3,1 miliarde de lei repartizaţi astfel: 1,3 miliarde de lei pentru Colegiul "Bethlen Gabor", 1,3 miliarde de lei pentru Grupul Şcolar "Avram Iancu", iar pentru Grupul Şcolar "Alexandru Borza" Ciumbrud - 532 de milioane de lei, fonduri care includ achiziţionarea echipamentelor şi utilajelor necesare etc.
     Montarea echipamentelor şi utilajelor este în curs de desfăşurare, astfel încât, în lunile următoare vor fi finalizate lucrările", ne-a informat primarul municipiului Aiud, ing. Liviu Octavian Rusu.
Florin ROMAN

Sus

© Copyright S.C. Unirea Pres S.A.
Toate drepturile rezervate.