Pagina 1

Viitorul mineritului românesc depinde de reuşita proiectului de la Roşia Montană
•În funcţie de derularea investiţiei din Apuseni şi alţi investitori vor "pompa" bani în această zonă
     În cursul zilei de ieri, la Roşia Montană a fost sărbătorită "Ziua Minerului". Profitând de vremea bună, moţii din Roşia Montană dar şi din localităţile apropiate s-au adunat, ca pe vremuri, cu mic cu mare, pentru a participa la manifestările cultural-artistice pregătite de organizatori. După primirea invitaţilor a avut loc masa rotundă cu tema "Viitorul mineritului începe la Roşia Montană", dialogul purtându-se la Clubul minerilor din localitate.
     Au fost prezenţi parlamentarii de Alba Constantin Selagea (PSD), Dan Coriolan Simedru (PNL) şi Alexandru Pereş (PD), preşedintele interimar al CJ Alba, Eugen Popa, directorul general al Minvest Deva, Daniel Andronache, secretarul general al Confederaţiei "Meridian" Ion Albu, directorul Cupru Min Roşia Poieni, Sorin Vătăjelu, directorul Roşia Min Roşia Montană, Valentin Rusu, liderul sindical Sorin Băbuţ, preşedintele PUR (social-liberal) Alba Nicolae Popa, reprezentantul prefecturii de Alba, Nicuşor Mera, primarii din Roşia Montană şi Abrud, Virgil Nariţa şi Ştefan David, directorul general adjunct al Roşia Montană Gold Corporation SA, Gabriel Dumitraşcu şi alţi invitaţi. Toţi participanţii au rostit scurte discursuri în legătură cu relansarea mineritului în Munţii Apuseni şi cu proiectul minier de la Roşia Montană. În continuare, vă prezentăm câteva din opiniile exprimate de participanţi, în speranţa că vom realiza o "stenogramă" cât mai fidelă a simpozionului.
Daniel ANDRONACHE - director general al CN Minvest Deva:
     "Trebuie spus încă de la începutul acestui dialog că în ultimii 15-20 de ani, în mineritul românesc nu s-a făcut nici o investiţie majoră. Din câte ştiu eu ultimele investiţii s-au făcut între anii 1980 - 1984. În anii '80 s-a decis să se facă investiţii în exploatările miniere, dar prin punerea în valoare a utilajelor româneşti. Nu au fost fiabile şi au ajuns la gunoi. De atunci au fost aduse utilaje ruseşti casate şi cu ele lucrăm şi astăzi. Dacă vom continua pe aceeaşi linie vom înregistra pierderi. Singura soluţie pe care o văd este atragerea de investitori; fără un nou val de capital nu ne putem dezvolta".
Valentin RUSU - director Roşia Min Roşia Montană:
     "Poate dvs. cunoaşteţi faptul că noi suntem considerată una dintre cele mai bune unităţi miniere din cadrul MINVEST, în condiţiile în care statul ne subvenţionează 60 la sută din cheltuielile de producţie Deci, nu putem să ne acoperim nici măcar jumătate din cheltuieli. Cauzele sunt multiple şi cred că le cunoaştem cu toţii, cei prezenţi aici. Noi am fost concepuţi să lucrăm într-un alt sistem, care nici într-un caz nu mai este compatibil cu ce se întâmplă în zilele noastre. Ideea de ansamblu este acceptarea unui investitor şi continuarea activităţii miniere. Ne dorim această investiţie pentru a merge mai departe".
Sorin BĂBUŢ - lider sindical Roşia Min Roşia Montană:
     "Scopul nostru, al sindicatelor este de a lupta pentru locuri de muncă şi salarii decente. Singura şansă de a obţine aceste avantaje este de a avea investiţii indiferent că sunt româneşti sau străine. Sper ca această investiţie să reprezinte un nou început pentru mineritul din Apuseni şi chiar din România".
Ion ALBU - director general al Confederaţiei "Meridian":
     "Când am auzit că a apărut primul investitor în zonă, doream să văd şi eu cine este care a băgat banii în minerit. Este clar pentru toată lumea că Europa nu mai vrea minerit subvenţionat, mai ales în statele care se pregătesc de aderare. Mă bucur însă că avem un investitor curajos şi cu puţină nebunie. Mă bucur că au reuşit să atragă resurse financiare de pe piaţa internaţională, ceea ce, să recunoaştem, nu este de ici, de colo. Nu cred că mai există timp de arbitrariu. Zona asta are o mare şansă economică şi socială pe care nu o poate pierde. Eu zic ca mesajul acestei întâlniri să fie de a sprijini împreună investiţia".
Nicolae STANCA - director executiv al Roşia Montană Gold Corporation:
     "Unica soluţie pentru minerit o reprezintă atragerea de capital de la investitori. Este o diferenţă mare între investitorii care au şi pus în practică (cei ce au concesionat perimetre miniere în România) şi cei care doar au venit, au văzut şi au plecat. Atunci apare ideea: este mai bine să faci ceva sau să stai doar cu braţele încrucişate şi să critici"?
Daniel ANDRONACHE:
      "(...) Am dorit să mai spun că Minvest are o deschidere totală şi spre alţi investitori. Din păcate însă, în afară de Gabriel Resources Ltd. nimeni nu s-a mai arătat interesat de zonele noastre miniere. Aici, la Roşia Montană, avem o şansă extraordinară pe care nu o putem rata".
Gabriel DUMITRAŞCU - director general adjunct Roşia Montană Gold Corporation SA
     "Datele oficiale indică faptul că în prezent România ocupă locul 96 în lume în ceea ce priveşte producţia mondială a aurului. Prin punerea în valoare a exploatărilor pe care le preconizăm a se realiza, vom ajunge pe locul 9 în lume. Acest lucru înseamnă globalizare mondială, proces care se desfăşoară normal şi care nu poate fi împiedicat de grupuri de interese (...) Acest proiect nu înseamnă doar faza de exploatare. Aşa cum am mai spus, problemele de mediu vor fi rezolvate, întrucât noi alocăm în acest scop 30 la sută din costul total al investiţiei. Aceşti bani merg pentru ecologizare cu certitudine, nu ca în alte cazuri când fondurile erau doar conceptuale şi pe hârtie. Se face mult caz de cianură. Cianuraţia este unanim acceptată pentru că 99 la sută din producţia mondială de aur se obţine prin acest proces tehnologic. Este primul proiect privat de minerit din România care va respecta protecţia mediului".
Sorin VĂTĂJELU - directorul Roşia Min Roşia Montană:
      "Vreau să vă spun că pentru închiderea celor două iazuri de pe Valea Iezei şi Valea Ştefancei, ne-ar trebui să cheltuim două milioane de dolari anual. Mulţi spun că se vor închide minele, dar nimeni nu pomeneşte de costurile pe care le implică aceste operaţiuni".
Virgil NARIŢA - primarul comunei Roşia Montană
     "Investiţia ar fi mers foarte uşor dacă nu era problema afectării localităţii. Noi am semnat un protocol cu reprezentanţii companiei prin care am convenit să mutăm comuna cu 3 km mai în jos. Dacă vrea compania să vină la Roşia Montană, să vină, dar să ne îmbogăţească şi pe noi. Pentru că trebuie să creeze locuri de muncă, să plătească impozite şi taxe către primărie".
Alexandru PEREŞ - deputat de Alba
     "Roşia Montană este din punct de vedere al mineritului un caz fericit pentru că aici se extrage aur şi nu cărbune. Trebuie făcut ceva în zonă pentru Apuseni şi pentru moţi. Nu trebuie uitat însă nici de agroturism, creşterea animalelor sau alte alternative care pot duce la dezvoltarea Munţilor Apuseni. Din punct de vedere politic eu cred că putem susţine această investiţie pentru că momentan nu avem altceva mai bun să punem în loc. Cred, însă, că totul trebuie să decurgă normal, ţinându-se cont de părerea specialiştilor".
Gabriel DUMITRAŞCU:
      "Sunt mulţi alţi investitori în minerit în România care au concesionat perimetre miniere şi s-au limitat la această etapă. Din corespondenţa pe care o purtăm cu ei am înţeles că vor începe investiţiile doar atunci când vom răzbi noi. Până atunci vor sta în aşteptare şi nu vor mai investi nimic. Deja noi am cheltuit până acum 50 milioane USD fără a cere nimic de la statul român. Cu aceşti bani ne puteam implica în privatizarea SIDEX sau Renault, de exemplu".
Nicolae POPA - preşedintele PUR (social-liberal) Alba:
     "Nu ştiu dacă mai există un investitor în România care să vină cu atât de mulţi bani. De aceea eu cred că eforturile companiei trebuie susţinute chiar dacă piedici există şi vor mai fi. Noi avem obligaţia de a susţine ceva care creează noi locuri de muncă şi creează premizele de dezvoltare socio-economică a zonei".
Dan SIMEDRU - deputat PNL de Alba:
     "Vreau să remarc o mare evoluţie de mentalitate. Este o provocare să înfiinţezi o exploatare minieră privată. Şi poate acesta este viitorul mineritului în România. Singura problemă majoră este aceea a poluării. Cred că trebuie să evoluăm şi la acest capitol. Nu pot însă să interzic proiectul doar pentru ideea că dacă se va realiza, va polua zona. Noi trebuie să verificăm doar dacă compania respectă ce a promis".
     După simpozion localnicii s-au adunat la stadionul din Roşia Montană unde au participat la spactacolul folcloric şi de muzică uşoară dedicat "Zilei Minerului" cu invitaţi de marcă: Nicolae Furdui Iancu, Mariana Ivan, Mirela Mănescu, ASIA, Semnal M, Evrika, Riff. La orele serii erau pregătite focuri de artificii şi programul de discotecă, distracţia fiind prevăzută a se încheia la ora 3.00 noaptea.
     Până la ora închiderii ediţiei nu s-au semnalat incidente sau proteste, poliţiştii şi jandarmii prezenţi la faţa locului neavând probleme deosebite.

Florin ROMAN

Mesajul prezentat de preşedintele Consiliului de Administraţie al Gabriel Resources Ltd., Frank Timiş, de "Ziua Minerului"
Doamnelor şi domnilor,Stimaţi invitaţi, dragi prieteni roşieni,
     Vă adresez astăzi mesajul meu într-o zi de sărbătoare, zi ce a fost pentru totdeauna adânc săpată în sufletul meu de fiu de miner, încă din vremea când am început să lucrez în minerit, la început ca zilier şi apoi ca ajutor de sondor.
     Regret nespus faptul că nu mă pot găsi astăzi în mijlocul dvs. să împărtăşim împreună şi clipele de sărbătoare şi de voie bună, aşa cum am fost împreună, într-un an greu de trudă, pentru a da un nou început mineritului din Apuseni.
     Roşia Montană reprezintă pentru mine, ca şi pentru dvs., aportul meu în calitate de român la bunăstarea şi dezvoltarea ţării care mi-a dat viaţă. Fiecare dintre noi trebuie să dea totul pentru ca ţara noastră, comunitatea din care provenim şi copiii noştri să aibă tot ceea ce merită şi tot ceea ce îşi doresc.
     Nu vă ascund faptul că investiţia începută la Roşia Montană reprezintă voinţa, visul şi răspunderea mea, reprezintă viaţa mea şi contribuţia la propăşirea patriei şi a neamului meu. De aceea nu voi pregeta nici un efort pentru ca această investiţie să meargă şi să fie durabilă. Ea trebuie să aducă bunăstare atât familiilor din Roşia Montană şi Abrud, precum şi Apusenilor. De peste două mii de ani Apusenii sunt o rezervă de aur şi de bogăţii. Dumnezeu a vrut să dea moţilor, atât de încercaţi de timpuri şi de muncă, această comoară nepreţuită. A nu scoate aurul la suprafaţă înseamnă a renunţa şi a batjocori cu bunăştiinţă darul lui Dumnezeu şi memoria străbunilor. Or, aşa ceva nu se poate! De mii de ani s-a demonstrat că nu se poate refuza darul divin şi noi, la rândul nostru trebuie să continuăm lucrarea străbunilor, să facem ce ştim NOI mai bine, ce am învăţat din tată în fiu: SĂ FIM MINERI!
     Totdeauna am fost şi sunt mândru ca unul dintre voi. Totdeauna am fost şi sunt mândru că ştiu ce este viaţa aspră de miner; ea nu se descrie în vorbe, ea se trăieşte şi atât!
     Dragi ortaci, la sărbătoarea noastră, vă urez vouă, familiilor voastre şi copiilor voştri tot ceea ce îmi doresc şi mie, familiei mele şi copiilor mei. Fie ca pacea şi prosperitatea să ne umple casele, iar Dumnezeu să ne ajute pe toţi. NOROC BUN!

Vasile Frank TIMIŞ

Printr-un program de 250 milioane de lei
Şomerii din Cugir vor beneficia de servicii de informare şi consiliere privind cariera
     Oraşul Cugir, la fel ca multe alte localităţi afectate de restructurarea industrială este marcat de efectele generate de şomaj. Până în acest an, fondurile pentru măsurile active de combatere a lui erau alocate persoanelor disponibilizate colectiv, iar ceilalţi şomeri nu beneficiau de serviciile asigurate prin astfel de proiecte. În prezent, la nivel naţional, se află în derulare Programul de Redistribuire a Forţei de Muncă care cuprinde mai multe servicii de care pot beneficia toate persoanele fără loc de muncă, respectiv: informare, consiliere, medierea muncii, asistare în demararea unei afaceri, dezvoltarea de capacităţi şi deprinderi necesare căutării unui loc de muncă, calificare, planificarea carierei etc.
     Asociaţia "Sprijiniţi copiii" a contractat cu AJOFM Alba servicii în cadrul programului de redistribuire, iar proiectul organizat la Cugir se numeşte "Centrul de Informare şi Consiliere privind Cariera". El funcţionează în sediul asociaţiei din str. Griviţei nr. 94 şi are o echipă interdisciplinară formată din: sociolog, psiholog, consilier privind cariera, referent resurse umane şi secretar proiect care vor asigura serviciile contractate timp de 6 luni.
     "Indicatorii de referinţă vizează asistarea a 160 de clienţi, persoane fără loc de muncă, iar indicele de plasare contractat este de 12%, ceea ce înseamnă că pentru cel puţin 19 persoane proiectul va asigura încadrarea în muncă. Valoarea totală a proiectului este de 250 milioane de lei, din care 63,60% reprezintă finanţarea contractată cu AJOFM. Zilnic, de luni până joi, echipa asigură serviciile la sediul proiectului, iar vineri sunt prevăzute deplasările în teren la societăţi comerciale pentru identificarea de locuri de muncă şi ofertarea clienţilor pentru care s-a finalizat pachetul de servicii" - ne-a declarat managerul de proiect, sociolog Maria Ilea. (D.M.)