Din somn sculându-mă, cântare de miez de noapte aduc Ţie, Mântuitorule, şi înaintea Ta căzând strig: nu mă lăsa să adorm în moartea păcatelor, ci mă miluieşte, Cel ce Te-ai răstignit de voie şi pe mine, cel ce zac în lene, grăbind mă scoală şi mă mântuieşte, ca să stau înaintea Ta întru rugăciuni; iar după somnul nopţii să-mi luminezi ziua fără de păcat, Hristoase, Doamne, şi mă mântuieşte. Amin.

---

Calendar religios
Ortodox: Sf. Mari Mc. Eufimia şi Meletina
Catolic: Ss. Corneliu şi Ciprian; Sf. Ludmila

---

La Roşia Montană
Descoperiri arheologice de senzaţie din epoca romană
•Au fost scoase la iveală 150 de morminte de incineraţie
     Aproape 150 de morminte de incineraţie datând din epoca romană au fost descoperite în comuna Roşia Montană. Deşi arheologii ştiau de mai mulţi ani de existenţa unor mărturii ale locuirii în acele locuri, nu s-au aşteptat să găsească o necropolă de asemenea dimensiuni.
     La Roşia Montană au mai fost descoperite mărturii arheologice aparţinând mai ales minerilor din trecut, iar prin sondarea locurilor au fost găsite altele, dar din păcate nu au fost bani pentru aducerea lor la suprafaţă. Acum însă arheologii au fost forţaţi să efectueze o săpătură de salvare, având în vedere faptul că acel perimetru va intra peste câţiva ani în cadrul exploatării companiei aurifere din zona Roşia Montană. În orice caz nimeni nu s-a aşteptat să descopere o necropolă de asemenea dimensiuni, chiar dacă inventarul mormintelor este obişnuit pentru acea perioadă, după cum declară Cristina Ştirbulescu, unul dintre arheologii care lucrează aici: "Până în prezent s-au descoperit 115 morminte cu un inventar obişnuit, format din opaiţe, vase ceramice, câteva monede din bronz aproape ilizibile". Mormintele se află la 1 metru sub zona actuală de locuire şi conţin mai ales obiecte de cult. Dr. Sorin Cociş, arheolog, unul dintre cei 7 responsabili de sectoare de lucru ne-a descris un astfel de mormânt: "Mormântul conţine în primul rând un vas, un opaiţ, o monedă şi câteva fragmente ceramice care pot fi de asemenea atribuite unui ritual". În total la acest sit lucrează 30 de arheologi şi aproape 350 de săpători angajaţi la Roşia Montană Gold Corporation. Prin mărimea forţelor implicate, acest şantier arheologic este cel mai mare din Europa la această oră, iar bugetul total al şantierului se pare că depăşeşte de mai multe ori bugetul total pe acest an acordat de Ministerul Culturii pentru săpături arheologice.
     Cercetările vor dura până la 1 noiembrie a.c., ne-a declarat experta companiei în probleme de cercetări arheologice, dr. Dana Mihai. Potrivit informaţiilor noastre, la Roşia Montană, Ministerul Culturii şi Cultelor derulează programul naţional de cercetare arheologică "Alburnus Maior", care este susţinut financiar şi sponsorizat de Roşia Montană Gold Corporation. Până în prezent, Compania mixtă canadiano-română a suprtat cheltuieli de peste 2 miliarde de lei pentru lucrări de conservare, restaurare artheologică şi pentru studii etnografice la Roşia Montană.
     Dr. Dana Mihai ne-a mai declarat că în centrul comunei Roşia Montană va exista o zonă protejată unde va fi construit un muzeu care să păstreze toate aceste urme ale civilizaţiei romane pe meleagurile din Apuseni. Cu siguranţă că acest muzeu va fi un punct de mare atracţie pentru întreaga zonă şi va atrage numeroşi turişti. "Toate obiectele descoperite vor rămâne la Roşia Montană", a mai declarat dr. Dana Mihai.
     Pentru cercetările arheologice de la Roşia Montană au fost concentrate importante personalităţi din domeniu. Printre aceştia se numără dr. Paul Damian, coordonatorul programului "Alburnus Maior", de la Muzeul Naţional de Istorie, dr. Adriana Pescaru, de la Muzeul din Deva, Vlad Zirra, reprezentantul Institututului de Arheologie "Vasile Pârvan" din Bucureşti, dr. Mihai Rotea, de la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca, Cristina Crăciun, de la Muzeul Naţional al Monumentelor Istorice Bucureşti, dr. Vasile Moga de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia etc.
     În perioada 2001 - iulie 2002, la Roşia Montană a fost prezentă o echipă de arhitecţi mineri pentru cercetări subterane, condusă de Beatrice Cauuet. Specialiştii francezi provin de la Universitatea din Toulouse, cu care Roşia Montană Gold Corporation are un protocol de colaborare.
     Dacă compania mixtă canadiano-română nu ar fi avut banii necesari pentru astfel de cercetări, poate niciodată aceste vestigii datând din epoca romană nu ar fi văzut lumina zilei.