Gerontocraţia camerelor de comerţ
     Cum nu pot trece mai mult de trei-patru săptămâni fără un mare scandal care să dea românilor subiect de comentarii, dar mai ales noi motive de dezamăgire faţă de cei care-i conduc, iată unul foarte proaspăt. Şi venit dintr-o direcţie neaşteptată: cea a Camerelor de Comerţ, Industrie şi Agricultură. Nemulţumiţi de activitatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României, care era, în acelaşi timp, şi a municipiului Bucureşti, preşedinţii a 37 de Camere Teritoriale au pus la cale un "puci" prin care l-au schimbat din funcţia de preşedinte al CCIR şi a municipiului Bucureşti pe Gheorghe Cojocaru şi au înfiinţat o nouă structură: Camera de Comerţ şi Industrie a României. El a fost înlocuit cu ieşeanul Mihai Vlasov. Luat pe nepregătite şi nedorind să renunţe la veniturile grase încasate ca preşedinte al CCIR şi a municipiului Bucureşti, Gheorghe Cojocaru nu recunoaşte noul preşedinte ales şi acuză acţiunea ca ilegală deşi nu aduce argumente juridice în susţinerea acestei afirmaţii. Mai mult, el a afirmat că îndepărtarea sa din funcţie, mai ales în această manieră, ce aminteşte de loviturile de palat din republicile sud-americane, este de natură să aducă o scădere de prestigiu şi credibilitate României în preajma summmit-ului NATO de la Praga! Uitând că schimbarea este motorul dezvoltării în timp ce imobilismul este semn aproape sigur de eşec.
     Eforturile sale disperate de a se agăţa de o funcţie pe care a obţinut-o prin mazilirea peste noapte a lui Aurel Ghibuţiu, cel care a pus pe picioare sistemul camerelor de comerţ în ţara noastră, nu fac altceva decât să-l pună într-o situaţie penibilă. Explicabilă, dacă ne gândim că numai în calitate de director al Romexpo (societatea în care CCIR deţine 90% din acţiuni) el încasa 55 de milioane de lei brut. Nici preşedinţii camerelor teritoriale sau alţi angajaţi din sistem nu se pot plânge de lefuri proaste. Şi ce fac ei pentru comunitatea oamenilor de afaceri? Popularizează evenimentele internaţionale, organizează excursii, colocvii şi târguri de prezentare. Unele dintre ele nici măcar prea reuşite. Şi vom exemplifica numai cu ultima ediţie a Târgului Apulum Agraria care a avut loc la Alba Iulia în urmă cu o săptămână. Preţurile cerute agenţilor economici pentru prezenţa la târg au fost atât de mari încât aceştia au refuzat pur şi simplu să le plătească. Şi aşa târgul s-a transformat într-un fel de adunătură unde unii expozanţi au fost aduşi aproape cu forţa. Desigur că astfel de eşecuri pot veni şi din imobilismul gerontocraţilor din conducerea CCIR şi a camerelor teritoriale. Mulţi dintre ei nu se pot adapta ideilor şi ritmului modern cu rezultate ca acela evocat mai sus. Şi au stat liniştiţi încasând venituri frumoase fără prea mare bătaie de cap prin intermediul Registrului Comerţului, care, iată, va trece, cu venituri cu tot, în subordinea Ministerului Justiţiei, diminuând drastic bugetele Camerelor teritoriale. Probabil pentru a le mobiliza cumva, dar şi pentru a asigura un control mai eficient asupra activităţii acestuia în condiţiile în care "s-au constatat cazuri în care au fost operate înregistrări fictive de firme, din diferite interese" - spun surse guvernamentale - Registrul Comerţului a fost trecut în subordinea Ministerului Justiţiei. Decizia a fost luată în cadrul ultimei şedinţe de guvern. Disputele dintre cei doi preşedinţi ai CCIR nu se vor opri probabil aici, dar guvernul a arătat că nu mai este interesat de evoluţia evenimentelor. În acest fel comunitatea oamenilor de afaceri din România este lăsată să-şi rezolve singură problemele din propria ogradă. De felul cum o va face va depinde de-acum evoluţia Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi desigur veniturile pe care diriguitorii ei le vor încasa pentru că nevoia te face mai dinamic.