Ştiam de mult că România n-avea nici o şansă de a fi nominalizată pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2004, dar ne consolam cu gândul că nici 2007, anul reper din raportul comisarului european pentru extindere Günter Verheugen, nu era de lepădat. Iată însă că miercuri, 9 octombrie, colegiul comisarilor de la Bruxelles a refuzat să se angajeze asupra termenului de 2007 pentru România şi Bulgaria mulţumindu-se să precizeze că "a luat notă de voinţa celor două ţări de a adera în 2007". Dacă enumerarea motivelor acestei decizii nu este de natură să ne ia prin surprindere, stupefiantă pare reacţia mediilor politice şi de presă din România faţă de răzgândirea Comisiei Europene. Iar dacă pe d-l Adrian Năstase mai că l-am înţeles când a apărut relaxat şi zâmbitor pe micul ecran, pentru a lăuda partea plină a paharului, mijloacele de informare în masă au mult mai mari dificultăţi în a-şi explica blazarea faţă de un subiect cu adevărat important, devansat însă în economia emisiunilor de ştiri şi a talk-show-urilor de practicile sectei lui Gregorian Bivolaru (abundent ilustrate cu secvenţe deocheate pe B1) sau de virtualele consecinţe ale aplicării Legii Pruteanu (pretabile, ce-i drept, la o critică nimicitoare în chiar stilul ce l-a impus pe autorul ei în vremea în care mai avea simţul umorului). Din opoziţie doar Theodor Stolojan, liderul PNL, a găsit cu cale să organizeze o conferinţă de presă, în care a spus că, după doi ani de guvernare PSD, România îşi consolidează poziţia pe ultimul loc în rândul ţărilor candidate la UE, actuala putere reuşind să aşeze ţara noastră pe primul loc în privinţa corupţiei. Dar, să vedem care sunt cele două jumătăţi ale paharului în viziunea comisarilor europeni. Potrivit Raportului de ţară al Comisiei Europene pe 2002, România se poate lăuda cu îndeplinirea criteriului politic, demilitarizarea poliţiei, protecţia copilului şi respectarea drepturilor minorităţilor. În schimb sunt incriminate: mania Guvernului de a recurge la ordonanţe de urgenţă; incapacitatea programată a Parlamentului de a monitoriza legislaţia; implicarea Executivului în Justiţie; tolerarea, din considerente electorale, a indisciplinei financiare a întreprinderilor de stat; inexistenţa, de fapt, a unei economii de piaţă funcţionale; incapacitatea administraţiei, în multe domenii de activitate, de a pune în practică acquis-ul comunitar. Analiza Comisiei Europene mai arată că fenomenul corupţiei este în continuare foarte răspândit, el rămânând "o problemă de sistem", "în mare măsură nerezolvată". "Corupţia rămâne o trăsătură comună a tuturor operaţiunilor comerciale dar este în egală măsură prezentă la nivelul instituţiilor publice, ca şi la nivel politic", subliniază documentul. "Un nivel atât de ridicat al corupţiei poate submina dezvoltarea economică şi erodează încrederea populaţiei în instituţiile statului", conchide raportul.
     În sfârşit, drept consolare, România va primi, asemenea Bulgariei, o foaie de parcurs care va cuprinde măsurile de adoptat pentru aderarea la UE precum şi un calendar al aplicării acestora.