Bătălia pentru Irak
Preşedintele SUA, George W. Bush, a primit acordul Congresului american pentru a declanşa cu acte în regulă ofensiva contrairakiană. Dacă la început, liderul american a vorbit de o acţiune multilaterală a unei alianţe internaţionale, viziunea unilaterală a operaţiunilor militare s-a dovedit a fi de fapt unica posibilă a se realiza. Atunci liderul american s-a văzut nevoit să explice excesiva sa atenţie pe care o acordă Irakului: "în vreme ce sunt încă multe pericole în lume, ameninţarea Irakului este unică şi cuprinde cele mai grave pericole ale vremii noastre", printre care adăpostirea teroriştilor, fabricarea armelor de distrugere în masă la loc de cinste. După adresa făcută de Bush Legislativului american, doar după 4 zile, atât Senatul cât şi Camera Reprezentanţilor au votat în unanimitate rezoluţiile care îl autorizează pe preşedintele american să păşească pe calea războiului. După ce şi acest pas a fost făcut, şi a devenit evident că nu mai este cale de întoarcere, preşedintele american lansează o "campanie diplomatică discretă", prin care doreşte să zdrobească şi ultimele reţineri ale ONU, în special ale Consiliului de Securitate, deloc încântat de perspectiva unui conflict în zona sensibilă a Golfului Persic. Până la stabilirea aliaţilor, zona Orientului Mijlociu se încărca la propriu de o copleşitoare prezenţă militară americană: 6000 de soldaţi şi 2000 de puşcaşi marini în Kuweit, trupe speciale în Iordania şi este aşteptată prezenţa a trei portavioane până în luna decembrie, astfel că este estimată o cifră de cel puţin 150000 de militari americani cu misiunea explicită de a pune capăt prin forţă regimului Saddam. Cărarea războiului nu este pavată însă cu cele mai bune intenţii: ce se va întâmpla după îndeplinirea dezideratului american? Construirea unei păci durabile după stingerea conflictului va fi poate mult mai greu de realizat ca imediata soluţie la chestiunea irakiană: debarcarea dictatorului irakian, atâta vreme cât liderii militari kurzi care sunt creditaţi ca succesori la putere nu au relaţii bune cu administraţia americană. În plus, în ciuda eforturilor prezidenţiale de a convinge opinia internaţională, dar şi americană, publicul este cu un pas în urma preşedintelui şi a goanei sale antiteroriste: 67% din americani aprobă acţiunea militară însă numai 54% o mai susţin în cazul unor pierderi omeneşti importante în tabăra americană, semn că spectrul Vietnamului şi al altor misiuni de pace în lume n-a părăsit încă memoria recentă. 69% dintre americani cred însă că atenţia administraţiei ar trebui să fie orientată înspre problemele economiei SUA, înainte de a împinge lucrurile la extrem pe planul internaţional în numele luptei contra terorismului. Pe calea întunecată trasată de preşedintele Bush naţiunii americane, se aprinde o luminiţă: alegerile parţiale din 5 noiembrie şi raportul de forţe dintre cele două partide: Republican şi Democrat. Astfel, mesajul sună clar: republicanii au avantajul în ceea ce priveşte asigurarea securităţii naţionale în contextul post-World Trade Center, iar democraţii preiau conducerea în dezbaterea problemelor interne economice, învăţământ, sănătate. În aceste condiţii, se pare că va avea câştig de cauză numai acel partid care va reuşi să atragă cei mai mulţi simpatizanţi, preocupaţi de soarta naţiunii luată ca întreg şi care aprobă atacul contra Irakului sau pe bucăţele, cu referire la problemele economiei. În funcţie de acestea, se va stabili apoi care este drumul următorilor doi ani pentru preşedintele american sau dacă Washingtonul va trebui să încetinească ritmul în perspectiva unei victorii democrate. Oricum, pentru preşedintele american, toamna lui 2002 este ultima mare şansă de a rezolva "chestiunea irakiană", moştenită de la celălalt preşedinte Bush şi furnizoarea celui mai bun program electoral pe care şi-l permite Partidul Republican după falimentul marilor concerne americane care au îndepărtat tema economică din agenda partidului.
Febra alegerilor a cuprins şi cealaltă parte a lumii, în Irak chiar ieri 15 octombrie, au avut loc alegeri prezidenţiale şi Sadam Husein vrea să câştige cu 100 la sută (!) după ce la alegerile precedente câştigase cu 99,9 la sută. Rămâne de văzut cât de puternică este această "unitate" în jurul conducătorului iubit, de care am avut şi noi parte până în decembrie 1989.
Teodora ILINCA
Poluare în judeţul Alba
Târnavele au devenit o "mare" de ulei hidraulic
Vinovată de producerea accidentului ecologic este societatea Stratusmob Blaj
O poluare masivă pe râurile judeţului s-a consumat în cursul zilei de luni. Din cauza unui accident, râul Târnava s-a transformat în doar câteva ore într-o "mare" de produse petroliere. Vinovată de producerea accidentului este SC Stratusmob Blaj. Incidentul s-a produs atunci când salariaţii de la această societate au încercat să pornească centrala termică. Din cauza unei fisuri în conductă, aproximativ 80 de litri de ulei hidraulic s-au revărsat în râu, "pata" întinzându-se cu mare repeziciune. În doar câteva ore, 70 la sută din suprafaţa Târnavei era deja acoperită cu ulei.
Imediat, la faţa locului s-a deplasat o comisie de anchetă pentru a înregistra cazul şi a lua măsurile ce se impun în astfel de situaţii. A fost spălat şi curăţat canalul colector, fiind montaţi plutitori, în vederea absorbţiei produselor petroliere. Din fericire s-a reuşit stoparea înaintării "petei" de ulei hidraulic, înainte ca aceasta să ajungă în Mureş.
Specialiştii deplasaţi la locul incidentului au declarat că nu s-a înregistrat mortalitate piscicolă. SC Stratusmob Blaj a fost amendată pentru acest accident ecologic cu suma de 10 milioane de lei.
Florin ROMAN, Adriana TRUŢĂ
Cum şi pe ce se cheltuie banul public
Consilierul judeţean Liviu Stoica din nou în dezacord cu CJ Alba
După cum se cunoaşte, în ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Alba a fost aprobată constituirea societăţii comerciale "Parcul industrial Cugir" SA, ce se va afla sub directa autoritate a acestei instituţii. La acea dată, anumite aspecte "colaterale", au stârnit vii reacţii din partea unor consilieri judeţeni cu precădere din partea opoziţiei, cea mai vehementă aparţinând d-lui Liviu Stoica, ale cărui critici la adresa conducerii CJ Alba sunt de acum arhicunoscute. Concret, consilierul judeţean al PNŢCD, şi-a manifestat dezacordul atât cu privire la membrii Consiliului de Administraţie ai societăţii numiţi de CJ cât şi în ceea ce priveşte indemnizaţiile lunare ale acestora care sunt de 16 milioane lei pentru preşedinte şi respectiv 3,2 milioane lei pentru cei 7 CA - işti. "Valoarea indemnizaţiilor reprezintă o adevărată sfidare întrucât se vor cheltui anual 1,2 miliarde lei pentru un aşa-zis parc industrial. Aceşti consilieri, care au şi alte venituri, ar fi trebuit să renunţe măcar pentru acest an la indemnizaţii şi să-şi aducă doar contribuţia la partea de constituire a parcului iar când acesta va aduce beneficii să primească bani de la CJ. Nu este posibil ca un membru CA, pe care nu îl văd făcând cine ştie ce efort, să câştige aproape cât un medic sau profesor universitar. Este încă o dovadă de cât preţ se pune pe banul public", a fost replica d-lui consilier Liviu Stoica în legătură cu cele petrecute la acea şedinţă a CJ Alba.
Răzvan JURCĂ
Disfuncţionalităţi la acţiunea "Laptele şi cornul"
Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 96/2002 a Guvernului României privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat, se prevede acordarea gratuit pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat produse lactate şi de panificaţie în limita unei valori zilnice de 7.000 lei/elev.
După parcurgerea etapelor de licitaţie electronică, organizată de Consiliul judeţean Alba, unde au fost selectate firmele prestatoare pentru aceste servicii, în data de 16 septembrie 2002 a început derularea programului de distribuire a produselor lactate şi de panificaţie.
Din 16 septembrie 2002 şi până în prezent au apărut unele disfuncţionalităţi şi dificultăţi în derularea acestui program cum ar fi: nerespectarea graficelor de aprovizionare şi distribuire a produselor pe unităţi şcolare; inexistenţa la toate unităţile şcolare a spaţiilor de depozitare a acestor produse; necunoaşterea exactă a numărului de elevi în unităţile şcolare, datorită transferurilor ce s-au făcut între unităţile şcolare.
Având în vedere cele constatate, în această perioadă, pentru a elimina disfuncţiile şi ţinând cont că este o activitate nouă ce se desfăşoară începând cu 16 septembrie 2002, se impune o întâlnire, pe zone, a prestatorilor de servicii şi beneficiari (unităţile de învăţământ) în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia Sanitar Veterinară şi a primarilor sub coordonarea Prefecturii şi a Consiliului judeţean Alba începând din 15 octombrie 2002, după următorul program:
*Zona Alba Iulia + Zlatna - instruire la Alba Iulia, Casa de Cultură a Studenţilor - în data de 17 octombrie 2002, ora 10.00; *Zona Aiud + Ocna Mureş - instruire la Aiud, sediul Primăriei, ieri, ora 10.00.
Florin ROMAN