Proiectul de buget al României pentru anul 2003 cântăreşte nu mai puţin de 8 kg. Dincolo de aspectul cantitativ, viitoarea piatră de temelie a finanţelor ţării indică simplului contribuabil care sunt birurile şi dările ce le va plăti şi care vor însuma cele 523.968 miliarde de lei, adică 14 miliarde de dolari ce vor alcătui PIB-ul ţării noastre. Proiectul de buget, care a intrat deja în discuţiile comisiilor de specialitate, s-a dorit a fi unul transparent. Din el am aflat că taxele şi impozitele ce le vom plăti nu se vor modifica, înregistrându-se doar o uşoară reducere a fiscalităţii pe salarii (atât la angajaţi cât şi la angajatori) prin reducerea contribuţiilor la asigurările sociale cu 5%. Menţinerea unui aparat funcţionăresc imens, supradimensionat, începând cu puzderia de miniştri, secretari de stat şi consilierii acestora se va răsfrânge negativ tot asupra bugetului. Aparatul birocratic al statului ne va costa în anul 2003 peste 2004 miliarde de lei. În schimb, transparenţa se transformă în opacitate când vine vorba despre alocaţiile bugetare în domenii cum sunt serviciile secrete, MI şi MApN, salariile lor sunt considerate "secrete".
     Cea mai mare parte a veniturilor bugetare, respectiv aproximativ 5,2 miliarde de dolari, va veni tot din taxe şi impozite, respectiv din contribuţia pe asigurările sociale. În schimb, suma modestă de circa o jumătate de miliard de lei prevăzută a fi strânsă din impozitul pe profitul firmelor arată cât se poate de clar adevărata stare a economiei reale, cât şi povara grea a fiscalităţii care apasă pe umerii comunităţii de afaceri autohtone. Cei mai mulţi bani se vor duce însă pe subvenţii, prime şi transferuri, respectiv peste 7,2 miliarde de dolari, fapt considerat de criticii proiectului "o risipă de bani publici care îngroaşă nivelul subvenţiilor pentru diferite acţiuni sociale în loc să stimuleze dezvoltarea economică şi să crească astfel veniturile".
     Poate că imaginea acestui buget ne ajută să înţelegem de ce a fost necesară subordonarea unor instituţii cum sunt Casa de Asigurări de Sănătate, ori Registrul Comerţului, adevărate "mine de aur financiare" pentru un buget aflat într-o permanentă foame de bani. De altfel, acest lucru a fost recunoscut cu francheţe de vicele PSD-ist, Viorel Herebenciuc, care a declarat că banii proveniţi din instituţiile respective sunt o sursă importantă pentru bugetul ţării.
     Odată cu "fabricarea" acestui proiect de buget în "bucătăria" PSD, premierul Adrian Năstase a hotărât să joace toate cărţile în anul 2003 pentru protecţia socială. Astfel, bugetarii vor primi salarii mai mari, pensiile vor fi recorelate de două ori pe parcursul anului viitor (pe lângă indexările curente), şomerii îşi vor primi ajutoarele de şomaj, Legea venitului minim garantat va fi aplicată în continuare, iar elevii din ciclul primar îşi vor savura laptele şi cornul, vor continua să curgă subvenţiile pentru energie termică, pentru abonamentele de tip social la energie electrică, la telefon ori la transportul în comun. Cu alte cuvinte săracii României vor supravieţui la nivelul minim de subzistenţă dar vor trăi. Din păcate, cu astfel de măsuri "protecţioniste" întru solidaritate socială va spori această "clasă" care tinde să acapareze peste jumătate din populaţia României.
     Pentru a vă face o imagine asupra salariilor diverşilor bugetari, vom exemplifica, în continuare, pe unele ministere, alocaţiile bugetare ce vor merge la plata lefurilor.