Editorial |
Prima pagină |
Curier județean |
Ultima oră |
Alte căutări în arhivă |
Reveniți la ziua de azi |
Mizerie morală sub paravan umanitar
Paradoxal dar libertatea, democraţia au deschis larg porţile infracţiunilor de toate genurile: tâlhării, violuri, consum de droguri, furturi, crime, perversiuni sexuale etc. Nu putem nega că astfel de aberaţii, de deviaţii de la normal, de la o minimă morală nu se petrec şi în alte spaţii, în aşa zisele ţări civilizate şi supertehnologizate, nu numai pe plaiurile noastre mioritice. Aici din cauza absenţei unei legislaţii drastice, a clemenţei aparatului justiţiar care să aplice legile ne trezim cu tot felul de specimene care la ei acasă fiind aspru pedepsiţi în cazul în care îşi pun în practică obsesiile şi practicile, vin la noi. S-a ajuns la un adevărat turism sexual. Bunăoară, legislaţia din ţările europene şi aceea din Statele Unite ale Americii conţin prevederi legale foarte drastice faţă de persoanele care abuzează sexual minorii. Mai mult, legislaţia acestora a fost adaptată chiar şi pentru cazurile de pedofilie, prostituţie, proxenetism prin Internet, declanşându-se la nivel mondial o vânătoare a pedofililor care îşi satisfac viciile pe cale "electronică". Din păcate, în România, legislaţia nu operează cu termeni de abuz sexual sau de exploatare sexuală, pedofilie aşa cum apar definiţi în documentele ONU şi în cele ale Consiliului Europei. Cum spuneam, bine ţinuţi în frâu de autorităţile ţării din care provin, aceştia se îngrămădesc în ţările sărace unde ordinea şi siguranţa individului ca şi legislaţia lasă de dorit.
România a fost mediatizată pe toate canalele de televiziune şi în presa internaţională ca o ţară grav bolnavă, ca un fel de hazna a Europei, în care copiii sunt abandonaţi prin canale, pe străzi, împinşi să cerşească, să trăiască în condiţii inumane la casele de orfani. Am fost şi poate mai suntem o ţară a absurdului, nu degeaba unii ne-au denumit maliţios "Absurdistan" sau ironic "Raiul pedofiliei". Poate nicăieri, nici în chiar aşa zisa lume a treia, nu s-au înregistrat atâtea cazuri de pedofilie ca la noi. Şi astea numai cele care dintr-un motiv sau altul au fost descoperite: Treptow, Sounalet, Gemrig, Albenque, Bronson, Vahit, Badler, Garvey, Jenk, Mittermayer, Hanglond. Dar pegra acestora este mult mai mare. Aceştia cât şi alţii şi-au dat repede seama că în România se poate mânca din acest punct de vedere o pâine bunăoară, e locul cel mai potrivit pentru a-şi satisface odioasele lor vicii. Aproape că nu există zi în care paginile ziarelor să nu fie invadate de acte reprobabile săvârşite de aşa zişii oameni caritabili, cu adânci inclinaţii umanitariste. Aceştia au înfiinţat fundaţii cu nume pompoase, dirijând convoaie cu ajutoare pentru copiii străzii sau pentru căminele de bătrâni. În realitate, toate acestea n-au fost decât un paravan în spatele cărora aceşti indivizi cu devieri comportamentale, exhibaţi sexuali îşi mascau pornirile maladive. Trist şi dureros că aceşti bieţi copii abandonaţi au fost chipurile recuperaţi şi "ocrotiţi" tocmai de pedofili. Ştiu ei foarte bine, aceşti sodomiţi de ce invadează România cu ajutoare pentru copiii străzii, pentru că aici legislaţia e permisivă, poţi lua maxim 7 ani sau chiar o suspendare sau o amendă, ceea ce e floare la ureche, faţă de ţările de origine unde pentru astfel de acte se iau ani grei de puşcărie. Ce poate fi mai elocvent decât modul superficial în care Parchetul General a reacţionat în cazul istoricului american Kurt Treptow. Au trecut 30 de zile de la declanşarea scandalului pentru ca cel ce-a abuzat sexual de mai mulţi minori să ajungă în arest. Până când România va mai fi un land în care pătrund în voie toate scursorile Occidentului, făcându-ne neamul de râs? Gheorghe JURCĂ
|