În cadrul Delegaţiei Permanente a CJ Alba, a fost prezentată o notă privind modul de aducere la îndeplinire a hotărârilor adoptate de CJ Alba în perioada ianuarie - octombrie 2002. Preşedintele interimar Eugen Popa a precizat că din cele 103 hotărâri adoptate, una nu se cunoaşte dacă a fost implementată iar alta este în curs de aplicare. (F.R.)

---

     Ministerul Informaţiilor Publice va desfăşura în perioada 16 octombrie - 10 noiembrie 2002, o campanie de informare publică consacrată Legii 544/2002 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Întreaga campanie de informare publică are la bază două mesaje cheie: legea liberului acces la informaţiile de interes public îţi dă dreptul să ştii cum eşti condus; accesul la informaţie nu este o favoare, este un drept. Acţiunea are la bază două componente, una centrală şi una locală. Pe plan local, împlicit şi în judeţul Alba, în perioada 1-10 noiembrie 2002 vor fi transmise afişe şi pliante către instituţiile publice şi vor fi distribuite materiale de informare către presă. Acţiunea va fi coordonată de către Prefectura Alba. (R.J.)

---

     În cursul acestei luni, toate cele 76 de primării din judeţ au transmis către Direcţia de Muncă şi Asistenţă Socială Alba rapoartele statistice privind ajutorul social în luna septembrie 2002. Din centralizarea acestor date, rezultă că în septembrie a.c. au fost înregistrate un număr de 177 cereri pentru acordarea ajutorului social, iar cumulat de la începutul anului au fost înregistrate 12666 cereri. La sfârşitul lunii raportate, la cele 76 de unităţi administrativ teritoriale din judeţul nostru se aflau în plată 7589 dosare ceea ce reprezintă 5,90 dosare la 100 de familii. În cursul lunii septembrie 2002 au fost plătite 7231 dosare cu suma de 7,14 miliarde lei iar, cumulat, de la începutul anului, au fost plătite în medie pe lună 6108 dosare cu suma totală de 48,8 miliarde lei. (R.J.)

Un cercetător francez a scos la lumină
     O urnă de piatră, veche de aproape 2000 de ani, utilizată la înmormântări s-ar putea converti în cel mai vechi izvor pe care îl avem despre Isus din Nazaret, în opinia mai multor experţi care au anunţat miraculoasa descoperire facută. Osuarul, adică tocmai această urnă de piatră în care se păstrau oasele defuncţilor este datată 63 d.C. şi este cu atât mai extraordinară cu cât ea conţine şi o inscripţie în limba aramaică: "Jacob, fiul lui Iosif, fratele lui Isus". Acest însemn tradus de cercetătorul francez Andre Lemaire, un expert în scrierea antică la Ierusalim, a pus pe jar cercul istoricilor şi arheologilor în problemele Bibliei şi, deşi aşa cum era firesc, părerile sunt împărţite, cu toţii sunt de acord că această descoperire poate fi catalogată drept cel puţin importantă. Limba aramaică în care este scrisă inscripţia a fost limba vorbită în Orientul Mijlociu vreme de multe secole şi, mai ales, în timpul lui Isus această limbă de origine semitică era folosită de către evreii obişnuiţi, ebraica fiind apanajul guvernanţilor, clerului şi aristocraţiei. În opinia lui Lemaire, este mai mult ca probabil ca această misterioasă urnă să fi aparţinut fratelui lui Isus, Iacov, care în tradiţia creştină a fost conducătorul primei biserici din Ierusalim şi mulţi cercetători consideră că relicva ar putea fi definitiv acceptată ca o probă ştiinţifică irefutabilă a existenţei lui Isus. Trebuie precizat că, în vreme ce specialişti din câmpuri diferite de activitate au căzut de acord asupra existenţei lui Isus, nu a fost găsită nici o dovadă materială care să poată fi atribuită vieţii sale sau a celor din jurul său, cu excepţia legendelor giulgiului şi Sfântului Graal şi bucăţilor din crucea Golgotei. Mai mult, doi oameni de ştiinţă israelieni au supus obiectul problematic unei testări geologice şi au ajuns la concluzia că, într-adevăr, obiectul cercetat este vechi de cel puţin 19 secole, acest tip de osuare fiind utilizat de familiile israeliene între 20 î.C. si 70 d.C. pentru a conserva osemintele celor dispăruţi. Cercetătorul francez susţine şi că, dintre sutele de astfel de urne descoperite care aveau şi însemne aramaice, numai două conţin referiri la fraţi şi această referire suplimentară era menţionată numai dacă fratele celui dispărut ar fi fost cineva cu adevărat important. Cu toate acestea, Iacov, Iosif şi Isus nu sunt decât trei nume mai mult decât obişnuite în vechiul Ierusalim, pe atunci un oraş prosper cu 40000 de locuitori când ar fi putut foarte bine exista 20 de bărbaţi evrei numiţi Iacov cu un frate Isus şi un tată Iosif. Însă, cu siguranţă, n-a fost decât un singur Iacov care să aibă un frate Isus a cărei importanţă să-l fi făcut demn de a fi menţionat pe osuarul său, ceea ce face din această descoperire un unicat arheologic şi o adevarată comoară de emoţie şi spiritualitate pentru creştinii de pretutindeni. Remarcabila descoperire a fost făcută în mod accidental în iunie şi actualul deţinător al osuarului este un colecţionar de artefacte israeliene, păstrat anonim, care a cumpărat cutia acum 15 ani pentru o sumă între 200 şi 700 de dolari americani. Urnele de acest fel nu sunt prea populare printre deţinătorii de antichităţi care nu prea îşi doresc să pună aceste foste depozitare de oseminte în sufrageria lor, iar în acest caz colecţionarul de origine israeliană spune că nu a ştiut că Isus ar fi avut un frate şi se mai întreabă încă neîncrezător: "Cum ar fi putut ca fiul lui Dumnezeu să aibă un frate?" Hershel Shanks, editor al publicaţiei Biblical Archaelogy Review, în care fost făcută publică descoperirea cercetătorului francez, este cel care a dat poate cea mai frumoasă interpretare de până acum a artefactului devenit acum o parte a moştenirii creştine. El spune că şi dacă această urnă s-ar dovedi în final că ar avea prea puţin de a face cu cele trei personaje biblice, aşa cum susţin vehement specialiştii israelieni în istoria Bibliei de la Ierusalim, ea reprezintă o puternică legătură cu trecutul şi epoca lui Isus: " Este vorba de ceva care ne oferă o punte peste timp, iar reacţia mea este mai mult una de respect şi teamă, decât de încântare şi emoţie". Mai mult ca sigur, aceeaşi senzaţie va fi împărtăşită de cei care vor putea să vadă cu ochii lor această preţioasă relicvă care ne vorbeşte şi ne aduce aproape, la două milenii distanţă, vremea începutului creştinătăţii şi a credinţei noastre.