Scriam zilele trecute despre faptul că România deţine supremaţia în ceea ce priveşte numărul de ministere; ştiam şi faptul că aceste instituţii au o structură stufoasă, că sunt structuri mamut. Dar realitatea dezvăluită prin întocmirea proiectului de buget pentru anul 2003 întrece orice imaginaţie. Exemplul a venit din partea Secretariatului General al Guvernului, ministerul cel mai mediatizat în ultimul timp din cauza actelor de corupţie dezvăluite de Parchetul Naţional Anticorupţie. Iată cifrele oficiale prezentate sec în bugetul naţional: Secretariatul General al Guvernului are 550 de angajaţi, din care un ministru, 9 secretari de stat, 4 subsecretari de stat, 13 consilieri de stat, 39 de angajaţi la cabinetul demnitarului şi... 22 de consilieri personali. S.G.G. mai are 10 miniştri consilieri (cu un salariu mediu lunar de 78 de milioane de lei), 57 consilieri diplomatici (cu un salariu de 50 de milioane de lei), 28 de secretari şi ataşaţi (cu un salariu de 46 de milioane de lei) şi alte funcţii specifice misiunilor în străinătate. Precizăm că aceştia provin prin trecerea Departamentului Comerţului Exterior de la Ministerul de Externe, la S.G.G. Conform legii bugetului de stat pe anul 2003, Secretariatul General al Guvernului are alocaţi 1.095 miliarde de lei, din care 288 de miliarde de lei sunt destinaţi cheltuielilor cu personalul, respectiv salarii, prime, premii şi alte stimulente... Iată cum arată creşterile bugetare (faţă de anul 2002) pentru salariaţii S.G.G.: *cheltuieli de personal - 288 miliarde de lei, plus 318% faţă de 2002; *fondul aferent salariilor de bază creşte cu 321,75%, respectiv de la 36 miliarde de lei, la 116,3 miliarde de lei; *fondul pentru convenţii civile creşte cu 400%, de la 300 milioane, la 1,2 miliarde de lei; *indemnizaţiile pentru persoanele din afara unităţii cresc cu 738%, de la 5 miliarde de lei, la 36,9% miliarde de lei, plata orelor suplimentare creşte cu 277,78%, de la 3 miliarde de lei, la 8,5 miliarde de lei.
     Ţinând cont că Guvernul României are 22 de ministere, plus 5 miniştri fără ministere (delegaţi sau coordonatori), iar secretariatul Guvernului nu este unul dintre cei mai mari "înghiţitori" bugetari vă lăsăm pe dvs. să faceţi un calcul cam cât consumă caracatiţa birocraţiei ministeriale din ţara noastră. Deşi românii simpli, pălmaşii, cei care contribuie decisiv la alcătuirea bugetului de stat din salariile înjumătăţite de taxele şi impozitele impuse, au cu totul şi cu totul alte priorităţi, cum ar fi sănătatea şi învăţământul, guvernanţilor nu le pasă de... vox populi. Spre exemplu, la învăţământ erau prevăzuţi 75.000 miliarde de lei care reprezenta doar 3,6% din PIB, faţă de procentul de 4% prevăzut de lege. Cu chiu cu vai, parlamentarii au reuşit să "smulgă" cei 0,4% din PIB, atentând la bugetul Ministerului Justiţiei şi la cel al SRI.
     Paralelismul instituţional, începând cu cel mai înalt nivel şi continuând cu cel local, este extrem de păgubos şi costisitor. Nu cred că un buget de superausteritate cum este cel al României poate suporta dublarea şi suprapunerea instituţiilor. Nu cred că românii mai sunt dispuşi să servească din buzunarul lor clientela politică, indiferent de culoarea ei. Opriţi jaful din banii noştri!