Prin blocarea Fondului Special al Drumurilor
Judeţul Alba a pierdut peste 5 miliarde de lei
Deşi nu încetează a ne spune că infrastructura rutieră este o componentă de neocolit a oricărui proces, dorit sau în evoluţie, de dezvoltare economică şi socială, mai marii MLPTL se arată destul de strânşi la pungă când vine vorba de banii necesari. Este situaţia lucrărilor executate din Fondul Special al Drumurilor, un fond constituit în special din taxe plătite de cei care folosesc reţeaua rutieră. Adică de la cei care ar dori să vadă că banii lor sunt folosiţi spre binele lor. Cum necum CJ Alba a primit la 23 octombrie de la Administraţia Naţională a Drumurilor - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj o adresă prin care se arată că: "Urmare a ordinului MT 93/9197.21.10.2002 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 42/2002 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002, ce prevede la art. 20 cap. VI ca "în vederea încadrării la nivelul deficitului bugetar, cheltuielile bugetului Fondului Special al Drumurilor publice aprobate pe anul 2002, se blochează în limita sumei de 2000 miliarde lei".
Ca urmare, începând cu data prezentei, se vor opri toate lucrările de investiţii şi reparaţii capitale finanţate în anul 2002 din Fondul Special al Drumurilor". Cu alte cuvinte, fie vremea bună-rea, chiar dacă aveţi angajate lucrări, chiar dacă aveţi deja executate lucrări, sistaţi totul pentru că bani nu mai primiţi. Chiar dacă v-au fost alocaţi la începutul anului. Pentru judeţul nostru - ne-a informat d-l Doru Cetean, vicepreşedintele CJ Alba - asta înseamnă un minus de 5,185 miliarde lei. În condiţiile în care oricum sumele alocate la începutul anului din FSD nu sunt nici pe departe suficiente. Atunci judeţul Alba a primit 45 de miliarde lei din care 13 miliarde pentru consiliile locale şi doar 32 miliarde rămase la CJ Alba. Acesta din urmă acum pierde peste 5 miliarde din care 2,570 miliarde reprezentau programul pe trimetrul IV al acestui an, iar 2,615 miliarde sunt diferenţe de primit, din sumele de pe trimestrele anterioare. Să mai precizăm că până la data de 30 septembrie 2002 lucrările finanţate din FSD erau realizate în valoare de 31,317 miliarde de lei, din cele 32 miliarde aprobate. Ce vor face constructorii neplătiţi?
Anca DINICĂ
Prinşi cu cioara vopsită
•Poliţiştii de la Crimă Organizată Alba Iulia au capturat o bandă de plasatori de dolari contrafăcuţi
Lucrătorii Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Alba Iulia au capturat o bandă formată din cinci persoane care se fac vinovate de comiterea infracţiunilor de falsificare de monedă străină, înşelăciune şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Au fost identificaţi şi reţinuţi Petru Dan, de 35 ani, din Vinţu de Jos, cu antecedente penale, căsătorit, cu 2 copii minori; Mihai Mănescu, de 24 ani, din Vinţu de Jos, necăsătorit, cu un copil minor; Arpad Bircea (Muntean), de 29 ani, din Orăştie, fără antecedente penale, căsătorit, cu 4 copii minori; Nicolaie Manta, de 41 ani, din Orăştie, fără antecedente penale, căsătorit, cu 5 copii minori şi Crinela Pop (Pavel), de 31 ani, din Orăştie, fără antecedente, divorţată, fără copii.
La sfârşitul lunii ianuarie acest an, Manta şi Bircea s-au întâlnit de mai multe ori, la Vinţu de Jos, cu Dan şi Mănescu pentru a stabili modalitatea de plasare a 500 dolari SUA, din cupiura de 100 USD contrafăcută. Ideea a fost preluată de Petru Dan care le-a propus partenerilor să-l ţepuiască pe un văr primar de-al său din Sebeş, Gheorghe Z., valutist. Zis şi făcut. Manta, aflat la acea dată în relaţii de concubinaj cu Crinela Pop, a învăţat-o pe aceasta cum să-l vrăjească pe valutist, aşa încât acesta să "muşte" momeala de la prima încercare. Astfel, în 30 ianuarie, Crinela s-a deplasat la Sebeş cu un autoturism condus de Arpad Bircea şi l-a căutat pe valutist, care se afla în "post", în binecunoscutul loc de întâlnire a valutiştilor din centrul Sebeşului. Crinela i-a turnat pe nerăsuflate valutistului o poveste cum că soţul ei munceşte în străinătate şi ea are nevoie rapid de bani româneşti. S-au înţeles asupra unei parităţi leu/dolar de chilipir: 30.000lei/1$. Crinela a încasat 15 milioane de lei şi s-a făcut nevăzută. Valutistul, bucuros că a dat lovitura, s-a grăbit să vândă dolarii la bancă, unde cursul leu/dolar era mult mai mare. Aici, surpriză: funcţionarii băncii i-au spus că dolarii sunt falşi.
Banii câştigaţi au fost împărţiţi la domiciliul lui Arpad Bircea din Orăştie, Manta luând cea mai mare parte din bani deoarece s-a considerat a fi liderul grupului. După lovitura dată vărului său, Petru Dan a plecat din ţară, la muncă în Italia. La reîntoarcerea în ţară, el a fost identificat şi reţinut de poliţie. Inculpaţii au declarat în timpul cercetărilor că au avut dolarii contrafăcuţi de la Nicolae Olar, de 35 ani, din Vinţu de Jos, arestat în prezent pentru deţinere de valută contrafăcută şi deţinut în Penitenciarul Colibaşi. El a fost prins în aprilie 2002 de poliţiştii de la Crimă Organizată Piteşti, la Mioveni - Argeş, având asupra sa 3300 dolari contrafăcuţi. Adus pentru anchetă la Alba Iulia, Olar nu a recunoscut că el ar fi furnizat bancnotele contrafăcute, reclamând însă o sursă furnizoare comună. Poliţiştii au constatat însă că bancnotele din cazul Sebeş au acelaşi număr imprimat ca pe două dintre bancnotele găsite asupra lui Olar, în momentul arestării sale la Mioveni. Potrivit informaţiilor furnizate de subcomisarul Tudor Grindean, şeful Centrului Zonal Alba Iulia, bancnotele contrafăcute, din cupiura de 100 USD, sunt foarte bine executate, având chiar şi imitaţia firului de siguranţă şi a culorii schimbătoare. Drept dovadă, i-a fost înşelată chiar vigilenţa unui valutist. Subcomisarul Grindean a opinat că este posibil ca bancnotele să provină de peste graniţă. În cauză, cercetările continuă.
Nicoleta TOMUŢA