În cursul zilei de ieri, preşedintele Consiliului judeţean Alba, Eugen Popa, s-a întâlnit cu primarii din judeţ pentru a discuta problema rectificării bugetului. Primarii au venit cu numeroase amendamente, în special în ceea ce priveşte sumele pentru încălzirea pe timpul iernii. O formă finală a bugetului rectificat va fi cunoscută săptămâna viitoare. (F.R.)

---

     La adunarea generală a reprezentanţilor membrilor Fondului Naţional de Investiţii (FNI) şi Asociaţiei Naţionale a Investitorilor (ANI) s-a hotărât organizarea unui miting de protest la Bucureşti în cursul zilei de 14 noiembrie a.c. Scopul acestei demonstraţii publice, ne-a spus d-na Carolina Iordache, reprezentanta investitorilor în judeţul Alba este de a sensibiliza magistratura pentru urgentarea judecării cauzei civile în Dosarul nr. 1740 cu privire la obligativitatea restituirii banilor depunătorilor la fondul de investiţii. În cadrul adunării s-a mai hotărât ca toţi membrii investitori să-şi achite onorariul de avocat. Cei din judeţul nostru o pot face la Banca Transilvania din Alba Iulia iar chitanţele se vor depune la Primăria municipiului. Membrii ce nu vor face dovada achitării acestei sume până în 30 noiembrie a.c. vor fi excluşi din asociaţie. Pentru deplasarea la mitingul de la Bucureşti, investitorii sunt aşteptaţi miercuri, 13 noiembrie, ora 17.00, la Primăria din Alba Iulia în vederea stabilirii detaliilor necesare. (A.D.T.)

---

     În cursul zilei de ieri, preşedintele Consiliului judeţean Alba, Eugen Popa, s-a întâlnit cu conducătorii de la Cugir SA şi de la Parcul Industrial Cugir. Cu acest prilej, Eugen Popa a confirmat că uzina cugireană se află într-un reviriment, argumentând că s-a semnat contractul de 6 milioane de dolari parafat de conducerea uzinei şi care va fi derulat în viitorul apropiat. (F.R.)

---

     În 6 noiembrie, ora 3 dimineaţa, un poliţist din cadrul Biroului de Ordine Publică a Poliţiei municipiului Alba Iulia, aflat în serviciul de patrulare în cartierul Ampoi III, a surprins în flagrant delict un tânăr care încerca să violeze o femeie. Nicolae Tiberiu D. (de 17 ani), a intrat prin gemuleţul de servire a clienţilor, decupat în uşa unui magazin alimentar non-stop de pe strada Muncii şi a luat-o la bătaie pe vânzătoare, încercând să întreţină raporturi sexuale cu ea, sub ameninţare. Tânărul, poate prea bine făcut pentru vârsta lui, i-a aplicat un pumn în ochi vânzătoarei. Aceasta nu a căzut pradă disperării şi s-a luptat cu agresorul, scăpând din mâinile lui. Poliţistul, auzind ţipetele, a sărit în ajutorul femeii şi l-a imobilizat pe agresor. Tânărul a fost reţinut la sediul IPJ Alba iar în cursul zilei de 6 noiembrie a fost prezentat procurorilor care au emis pe numele acestuia un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile, pentru comiterea infracţiunii de tentativă de viol. Din informaţiile pe care le deţinem până la acestă oră, avocatul agresorului a depus deja o cerere de revocare a măsurii de arestare preventivă, deoarece se pare că tânărul are un atestat medical din care rezultă că ar avea unele afecţiuni psihice.
     Tiberiu D. nu este la prima abatere de acest gen. În luna iunie a acestui an el a mai avut o "ciocnire" de acest fel cu fosta lui concubină, pe care a violat-o şi i-a furat unele bunuri. Dosarul privind infracţiunile de furt şi viol a fost trimis în judecată dar pe parcurs a apărut un act medical salvator din care reiese că băiatul are unele probleme de natură psihică.
     Tânărul nu urmează vreo formă de învăţământ şi nici nu este încadrat în muncă, el fiind susţinut financiar de părinţi. În cauză, procurorii continuă investigaţiile. (A.R.)

•Ei s-au întâlnit cu autorităţile judeţene, locale, conducerea companiei şi cu moţii din localitate
     În cursul după-amiezii de miercuri, doi membri ai Comisiei de Cultură, Culte şi Mass-Media din Senatul României, reprezentanţi ai PSD şi PRM, senatorii Marius Constantinescu şi Gheorghe Hoha, împreună cu Mircea Angelescu, directorul Direcţiei de Arheologie din Ministerul Culturii şi Cultelor, s-au aflat pentru câteva ore la Roşia Montană. După o scurtă întrevedere la Prefectura Alba, cu prefectul Ioan Rus, oaspeţii au ajuns la Roşia Montană, unde s-au întâlnit la sediul primăriei cu Virgil Nariţa, primarul comunei, cu consilierii locali şi cu directorul general adjunct al Roşia Montană Gold Corporation, Gabriel Dumitraşcu. Primarul Nariţa a declarat că i-a invitat la întâlnire şi pe doi dintre liderii Alburnus Maior, însă aceştia au refuzat invitaţia, preferând să vorbească cu senatorii în faţa primăriei.
     Iată ce a declarat la ieşirea din primărie senatorul Marius Constantinescu, secretarul Comisiei de Cultură, Culte şi Mass-Media din Senatul României: "Motivul pentru care ne-am deplasat la Roşia Montană este acela de a ne informa asupra stadiului de implementare al proiectului pe care deja îl ştie toată lumea. Am avut o întâlnire la primărie cu primarul, consilierii locali, d-l director general adjunct Gabriel Dumitraşcu de la SC Roşia Montană Gold Corporation şi cu câţiva locuitori din comună. Am cerut informaţii despre modul în care va afecta acest proiect întreaga zonă şi despre modul în care se rezolvă problema descărcării de sarcină arheologică, problemele etnografice şi demografice. Evident, am atins şi unele aspecte despre cum va afecta acest proiect viaţa oamenilor. Am constatat următoarele: pe de o parte proiectul, programul, partea de prezentare sunt frumoase; pe de altă parte sunt aspecte legate de lucruri pe care unii localnici le consideră nerezolvate şi cred că le va afecta negativ modul de viaţă. Deocamdată nu pot să formulez nişte obiecţii pentru că suntem încă în faza de strângere de informaţii. Nu am ajuns la a acumula suficiente date pentru a aprecia dacă ceea ce s-a făcut până acum s-a făcut bine, corect, cu respectarea tuturor etapelor. Când vom avea toate datele necesare ne vom pronunţa. Suntem de acord să se facă această investiţie, pentru valorificarea acestui zăcământ, cu rezolvarea tuturor aspectelor legate de mediu, social şi istoric".
     La întâlnirea din faţa primăriei, senatorul PSD a dialogat şi cu reprezentanţii Alburnus Maior, preşedintele Eugen David, vicepreşedintele Eugen Cornea şi Stephanie Roth, care au reclamat că sunt dezinformaţi, lucru infirmat de directorul general adjunct al RMGC, Gabriel Dumitraşcu şi de primarul Virgil Nariţa, care au precizat că cei de la Alburnus Maior refuză sistematic dialogul. De altfel, cei de la Alburnus Maior nu s-au mai deplasat nici la Centrul de informare comunitară, unde parlamentarii sosiţi de la Bucureşti au poposit ulterior. Interesantă mi s-a părut şi opinia unei femei mai în vârstă din Roşia Montană, d-na Elisabeta Telescu, care i-a spus senatorului PSD următoarele: "Eu nu mă opun, sunt de acord ca să se exploateze aici la Roşia Montană, pentru că la noi întotdeauna lumea a fost săracă. S-a lucrat foarte greu. Acum că sunt mijloace moderne se poate lucra bine. Strămoşii noştri au lucrat foarte greu, atât soţul, tata cât şi bunicul murind de silicoză. Oricât am încercat să ne ferim de această boală, nu am scăpat. Eu aici m-am născut şi am crescut, cu excepţia perioadei în care mi-am făcut studiile şi am profesat la şcoală 38 de ani. Din cauza acestui fapt, sigur, sunt foarte legată de comună (...) Eu nu mă opun investiţiei, sunt pentru exploatare, dar să se facă raţional".
     Cei doi senatori au vizitat, aşa cum am mai spus, şi Centrul de informare comunitară, unde au rămas plăcut surprinşi de prezentarea făcută de specialiştii RMGC şi ai Ministerului Culturii şi Cultelor. În continuare vă prezentăm şi punctul de vedere al d-lui Mircea Angelescu, directorul Direcţiei de Arheologie din Ministerul Culturii: "Zonele rămase necercetate din punct de vedere arheologic sunt cele la nord de Gura Roşiei, în zonele de Jig, Văidoaia, Orlea etc. Nu pot să vă spun în ce ordine vor fi abordate pentru că va conta ceea ce spun specialiştii. Noi, Ministerul Culturii, conservăm zona protejată care cuprinde cea mai mare parte a monumentelor istorice din centrul comunei, cuprinde redeschiderea galeriei spre mina în care s-au găsit celebrele tăbliţe cerate şi unde va fi organizat noul muzeu. Procedura de descărcare de sarcină arheologică presupune două soluţii. Prima este şi cea mai bună, aceea în care necropola cu vestigii istorice este înregistrată pentru conservare, după care locul este redat oricărei întrebuinţări. Până în acest moment noi nu avem decât un singur monument arheologic care considerăm că trebuie conservat in situ, şi anume este vorba de mormântul dublu circular de secol II-III, de epocă romană, descoperit în zona Hop-Găuri. Acesta va fi conservat, în prezent lucrându-se la o construcţie de protecţie care la anul va face obiectul unui studiu de restaurare şi va fi păstrat pe loc".

---

     În temeiul atribuţiilor conferite de Constituţia României, precum şi de Legea administraţiei publice locale, prefectului Ioan Rus, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, îi revine dreptul de a exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice şi judeţene. La nivelul Prefecturii Alba, în anul 2002, din totalul de 77 de autorităţi administrative ce intră sub incidenţa controlului de legalitate, au fost controlate până în prezent 74 la sediul acestora, concomitent cu verificarea actelor administrative comunicate. Ambele forme de control au vizat în principal activitatea consiliilor locale, a primarilor şi a secretarilor. Concluziile acestei ample acţiuni au fost prezentate ieri în cadrul unei conferinţe de presă de către d-na Mariana Oprea şi d-na Angela Martin din cadrul Direcţiei de specialitate a Prefecturii Alba.
     "Vom insista cu precădere asupra aspectelor negative desprinse din notele de constatare pentru a încerca să înlăturăm cauzele care le-au generat, pentru ca astfel activitatea consiliilor locale să se ridice la nivelul cerinţelor actuale", a precizat pentru început d-na Oprea. Concret, există situaţii în care s-au desfăşurat şedinţe de consiliu fără ca acestea să aibă la bază o dispoziţie de convocare (CJ Alba), fără existenţa unui convocator (CL Sântimbru), fără specificarea termenului stabilit (CL Sâncel) sau fără respectarea termenului stabilit (CL Sohodol, Ciuruleasa, Daia Română, Şona, Jidvei etc). Apoi, procesele verbale de şedinţă nu sunt supuse întotdeauna aprobării consiliilor locale, nu sunt dactilografiate, nu arată tipul şedinţei, aspecte constatate la Şugag, Arieşeni, Aiud, Sâncel, Ohaba, Ceru Băcăinţi, Poiana Vadului, Bistra, Vadu Moţilor. În unele situaţii, consiliile locale au adoptat hotărâri care depăşesc competenţa materială stabilită de lege, iar în altele s-a încercat chiar să se substituie atribuţiilor primarului aşa cum s-a procedat la Alba Iulia, Ocna Mureş, Sebeş, Cugir şi Zlatna. Nu puţine au fost şi cazurile în care primarii, prin interpretarea greşită a legii, au emis dispoziţii într-un domeniu care aparţinea ca reglementare consiliului local, ex. - Rădeşti, Pianu, Poşaga, Săsciori, Avram Iancu. Acestea au fost doar câteva dintre deficienţele constatate de către reprezentanţii Prefecturii Alba, urmând să revenim în zilele următoare. În total, în cursul acestui an, au fost analizate 29.834 acte administrative.