Opinii şi comentarii ale unor lideri politici
     "La fel de emoţionat am privit şi eu la televiziune transmisiunile de la Praga. Am recunoscut pe majoritatea şefilor de state, cu mici excepţii, care au fost prezenţi la summit-ul de la Madrid şi la aniversarea de la Washington, prezidată chiar de România. Am avut sentimentul unei misiuni împlinite şi de aceea doresc să mulţumesc poporului român, care mi-a dat posibilitatea ca timp de 4 ani să iau decizii în numele său. Eu zic că multe din deciziile importante pe care le-am luat au avut în vedere integrarea României în NATO. Aş dori să nu mai folosiţi pentru Madrid termenul de eşec, pentru că nu a fost vorba de aşa ceva. România în momentul Madrid urmărea cu totul altceva, erau alte ţări pregătite să adere aşa cum ne-a venit nouă rândul acum. Din acest punct de vedere îmi exprim satisfacţia că guvernarea de după anul 2000 a continuat reformele pe care noi le-am iniţiat atât pe plan intern, cât şi internaţional. În 1999 am început negocierile la UE şi parteneriatul strategic cu SUA, lansat împreună cu preşedintele Bill Clinton cu ocazia vizitei la Bucureşti. De asemenea, vreau să arăt că ar fi foarte grav să transformăm această decizie într-o sărbătoare de o zi, lucru la care din păcate ne pricepem. Înainte de a organiza serbări şi aplauze, trebuie să le spunem românilor că va începe o perioadă dificilă, cu mari eforturi şi sacrificii care au nevoie de înţelegerea tuturor cetăţenilor. Aderarea la NATO presupune aderarea la un set de valori, de principii pe care ţările NATO au obligaţia să le respecte. NATO nu intervine în politica internă a unui stat membru, dar creează un mediu mult mai propice din punct de vedere al investitorului. Simt o satisfacţie, pentru că astăzi, mulţi din cei care, atunci când am intervenit în Kosovo şi ne-am comportat ca un membru al NATO, s-au împotrivit vehement acum culeg roadele deciziei. Atunci s-au abţinut şi au avut ezitări. Este un moment de maximă seriozitate".

---

     Alianţa Civică îşi manifestă bucuria pentru reuşita obţinută de România prin invitaţia de aderare la structurile Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. "Acum, când suntem la începutul etapei finale, iar o primă victorie în procesul de integrare a fost obţinută, Alianţa Civică declară, aşa cum a făcut-o de mai multe ori, că reuşita nu trebuie cuantificată pe grupuri sau partide, în acţiuni politice partizane, ci trebuie să fie expresia solidarizării şi reuşitei întregii naţiuni. În acest sens apreciem că societatea civilă nu mai trebuie invocată ca decor obligatoriu, ci trebuie consultată ca un partener real".

---

     "Este primul moment de demnitate naţională de după Primul Război Mondial care a adus Marea Unire. Această invitare are semnificaţii deosebite, pentru armata română care marchează încheierea procesului de restructurare şi lansarea într-un proces profund de modernizare şi mai ales apartenenţa la o structură militară internaţională care n-a avut nici o înfrângere. Aş spune că Armata României devine începând de astăzi nu numai o armată a României, ci o armată a NATO. În acelaşi timp invitarea noastră să devenim membri NATO are o altă semnificaţie istorică deosebită şi anume aceea că ziua de astăzi marchează încetarea efectelor înţelegerii de la Yalta dintre Marile Puteri, înţelegere din februarie 1945. Invitarea mai are semnificaţia deosebită că a venit momentul ca actuala clasă politică să lase loc noii generaţii de politicieni, adică acelora care vor trebui să-şi asume responsabilitatea obligaţiilor pe care le implică invitarea României să devină ţara membră NATO.

---

     Preşedintele PNL Theodor Stolojan a salutat invitaţia adresată României de a adera la NATO, precizând însă că această invitaţie a fost transmisă întregii ţări şi nu unui partid politic.
     "Decizia de a invita România să adere la NATO este un moment istoric în viaţa ţării noastre. Intrăm în cea mai puternică alianţă politico-militară din lume, care se fundamentează pe valorile esenţiale ale democraţiei", a adăugat Stolojan. Liderul PNL a ţinut însă să precizeze că "în NATO a fost invitată România şi nu un partid politic sau altul, indiferent de cine se află la putere".
     Preşedintele liberal a mai spus că, de acum înainte, fiecare guvern va trebui să îndeplinească, necondiţionat, planul de aderare şi obligaţiile ce revin noului statut al României, acela de stat membru. Stolojan consideră că invitaţia adresată României este datorată "nu modului în care ţara noastră a îndeplinit criteriile de aderare, ci schimbării fundamentale a misiunii NATO", după evenimentele de la 11 septembrie, când terorismul internaţional a lovit SUA. "Aderarea României este datorată unei decizii politice, întărită după 11 septembrie. De atunci, minisunea NATO nu mai constă în apărarea colectivă a statelor membre sau crearea unei zone de securitate în Europa, ci şi în lupta contra terorismului, oriunde în lume", a subliniat Stolojan.
     Preşedintele liberal a mai spus că, dacă România vrea să devină membru de facto al NATO, care să contribuie la întărirea forţei Alianţei, va trebui să ducă la bun sfârşit reforma în toate domeniile, nu doar cel politic sau militar. "Numai aşa vom putea îndeplini cu adevărat toate criteriile de aderare şi vom deveni, într-adevăr, o ţară care contribuie la întărirea forţei NATO", a conchis Theodor Stolojan.

---

     "Partidul România Mare salută decizia de invitare a ţării noastre să adere la NATO. Pentru România cel puţin Pactul Nord-Atlantic nu este o bucurie, ci o necesitate istorică. Şi asta din mai multe motive: în primul rând datorită faptului că prin admiterea Ungariei s-a produs un grav dezechilibru în această zonă a Europei şi astăzi această nedreptate a fost reparată. Este meritul poporului român şi mai puţin al clasei politice care până acum a furnizat doar elementele pentru care se lansează cele mai multe acuzaţii: corupţie, primejduirea democraţiei, economie nefuncţională etc. Noi considerăm că greul de-abia acum începe. Este evident că astăzi s-a intrat într-un nou ciclu istoric. Aşa cum Mileniul I nu seamănă cu Mileniul II, nici Mileniul III nu va semăna cu Mileniul II. El va însemna o nouă arhitectură a lumii. Important este ca România să existe, să dăinuiască şi să fie cooptată în aceste strategii ale viitorului cu toate frumuseţile morale şi naturale, cu tezaurul de valori şi cu specificul său naţional. În conformitate cu denumirea şi cu programul său, PRM va face tot ce este omeneşte posibil să-i aducă în această structură a umanităţii şi pe fraţii noştri din Basarabia şi Bucovina al căror loc este alături de noi în Occidentul civilizat şi creştin. Totodată PRM îşi reafirmă voinţa de a sprijini toate acţiunile comunităţii internaţionale, împotriva terorismului care este mai mult decât un flagel teribil, este o fabrică de văduve şi de orfani. Astăzi ne gândim cât de mult s-a schimbat lumea din 1949, când primul secretar general al NATO, lordul Lionel Hastings Sidney spunea: "NATO are ca scop să-i ţină pe americani înăuntru, pe ruşi afară şi pe germani la pământ". Acum, într-un fel sau altul, toţi aceştia sunt membri sau parteneri ai NATO, iar adversarii comuni, duşmanii comuni care trebuie ţinuţi la pământ sunt mizeria, sărăcia, inegalitatea socială, terorismul internaţional. Este momentul să declarăm din nou că partidul nostru exprimă dorinţa fermă a poporului român de a respinge războiul ca formă de rezolvare a problemelor. Singura cale naturală şi pe placul lui Dumnezeu fiind dialogul, înţelegerea, înţelepciunea, forţa dreptului care trebuie să triumfe asupra dreptului forţei. Prin invitarea să aderăm la NATO s-a produs chiar mai mult decât o mutaţie istorică, s-a produs şi una geografică. România nu mai are ieşire doar la Marea Neagră, ci şi la Oceanul Atlantic".

---

     "Alături de toate celelalte forţe politice care au contribuit la realizarea acestul ţel al aderării României la NATO şi UDMR a avut o contribuţie majoră. Fiindcă încă de la început am vrut să contribuim la toate măsurile de reformă din această ţară şi sunt convins că am putut să contribuim la realizarea unei stabilităţi politice prin colaborarea noastră cu partidele româneşti. Astfel am reuşit să clădim un climat care a avut o importanţă primordială în ceea ce priveşte decizia privind aderarea României la NATO. Bineînţeles că urmează o perioadă foarte dificilă pentru noi toţi fiindcă va trebui să facem eforturi de a realiza toate condiţiile, de a face faţă procesului de ratificare şi să continuăm negocierile pentru primirea noastră în Uniunea Europeană. Deci, va trebui să fim şi în continuare extrem de solidari şi sunt convins că vom putea să realizăm acest lucru."

---

     "Invitarea ţării noastre de a fi membru cu drepturi depline în NATO este un gest aşteptat şi dorit de români. El confirmă progresele făcute de România în vederea alinierii la standardele occidentale. Un pas extrem de important a fost făcut. Rămâne, ca prin acţiunile ulterioare, să arătăm că România este importantă şi merită să facă parte din structurile occidentale. Şi mai rămâne ca de acum înainte să ne concentrăm pe îndeplinirea celui de-al doilea mare deziderat al României: integrarea în Uniunea Europeană.

---

     Preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), Victor Ciorbea, a apreciat că invitarea României în NATO reprezintă rezultatul voinţei şi aspiraţiilor poporului român. "Decizia adoptată în urma summit-ului de la Praga, de o importanţă deosebită pentru România, reprezintă îndeplinirea unui vis mult mai vechi al poporului român, fiind şi consecinţa unor interese politice, dar şi de ordin geostrategic, ale statelor membre, în principal ale Statelor Unite ale Americii", a declarat Victor Ciorbea. Nu în ultimul rând, a adăugat liderul PNŢCD, primirea României în NATO este rezultatul unei politici externe marcate de continuitate, la care a contribuit şi formaţiunea politică pe care o conduce.

România invitată să adere la NATO
     "NATO nu a fost o organizaţie exclusivistă. De la 12 naţiuni am ajuns să fim 14, apoi 15, 16, şi în 1999 am ajuns să fim 19 state. Iar uşile NATO sunt în continuare deschise. În 1999 s-a elaborat un plan de acţiune pentru a ajuta alte state din Europa să se pregătească pentru calitatea de membru. Mai multe ţări au lucrat din răsputeri pentru a-şi moderniza forţele armate şi pentru a îndeplini standardele ridicate ale NATO cu privire la statul de drept şi asigurarea unor instituţii democratice. Am avut de-a face cu decizii dificile dar hotărârea lor politică de a se alătura NATO i-a ajutat să facă progresele necesare. Am hotărât atunci, în 1999, să facem noi invitaţii, de a începe negocieri cu alte ţări pentru NATO. Datorită procesului de reformă intern putem să transformăm această organizaţie care iniţial avea 12 membri să funcţioneze cu de două ori mai mulţi membri. Această cale a extinderii sperăm că va întări şi menţine puterea NATO, coeziunea şi vitalitatea sa, astfel încât NATO să nu se orienteze împotriva intereselor de securitate ale partenerilor. Recent aţi primit un raport cuprinzător despre procesul de extindere. Chiar astăzi vom lua o hotărâre privind invitaţiile pe care le vom adresa unor noi ţări. Aceasta este o decizie crucială, importantă. Consensul între aliaţi s-a format gradat în ultimele luni. Cred însă că acum s-a ajuns la un consens.
     Prin urmare cer şefilor de state şi de guverne prezenţi aici să invite următoarele state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. Cred că sunteţi cu toţii de acord. Mulţumesc foarte mult. Deci Consiliul Nord Atlantic a decis. Având în vedere că am ajuns la această decizie istorică, aş vrea să cer cuvântul membrilor Consiliului NATO, şefilor de state şi de guverne".

---

Preşedintele Bush declară
     Vorbind în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său ceh, Vaclav Havel, preşedintele Bush a pus în lumină necesitatea ca NATO să-şi restructureze strategia din perioada războiului rece, ţinta fiind acum lupta împotriva "adevăratelor ameninţări" şi, în primul rând, împotriva "terorismului global". "Inamicul nu mai este Rusia, a spus el, inamicii sunt teroriştii care acţionează pe plan global, care urăsc libertatea, iar nouă ne revine misiunea să înfrângem acest inamic în numele libertăţii". Referindu-se la cele şapte noi state care urmează să fie invitate să se alăture NATO la summitul de joi, de la Praga, descris de oficialităţile atlantice ca "summitul transformărilor", şeful Executivului american a arătat că "istoria le-a învăţat că au nevoie să apere libertatea cu orice preţ". În legătură cu o posibilă acţiune militară impotriva Irakului, preşedintele a afirmat că SUA doar se vor consulta cu aliaţii lor şi că va depinde de fiecare aliat în parte dacă este sau nu cazul să participe la o asemenea acţiune.
     În schimb, Vaclav Havel a declarat la conferinţa de presă că NATO trebuie să facă faţă problemei Irakului ca unui organism unic: "Dacă va fi nevoie să se folosească forţa, cred că NATO va trebui să răspundă prompt şi cinstit, în spiritul angajamentelor sale, ca o alianţă militară". În aceeaşi chestiune, Bush a insistat că Saddam Hussein constituie o ameninţare la adresa păcii mondiale şi că este "dorinţa colectivă a întregii lumi" ca el să fie dezarmat.
     SUA speră ca NATO să sprijine eforturile americane de dezarmare a Irakului. Membrii Alianţei vor participa însă cu titlu individual, şi nu colectiv la o eventuala coaliţie antiirakiană. Preşedintele SUA, George W. Bush, a declarat, marţi seara, la sosirea sa în capitala cehă, Praga, pentru summitul Alianţei Nord-Atlantice, că speră să-i convingă pe aliaţii Statelor Unite ale Americii să sprijine eforturile depuse de Washington în vederea dezarmării Irakului. George W. Bush a avertizat, într-un interviu acordat televiziunii naţionale cehe, că SUA "vor conduce o coaliţie de state dornice să dezarmeze Irakul", dacă Bagdadul va refuza să respecte Rezoluţia 1441 a ONU, coaliţie din care speră să facă parte "şi prietenii din NATO". "Nu suntem aproape de momentul decisiv, deoarece ne aflăm abia la începutul procesului de a-i acorda preşedintelui irakian Saddam Hussein şansa de a arăta lumii dacă vrea sau nu să se dezarmeze", a declarat, pe de altă parte, preşedintele american, insistând încă o dată că SUA vor recurge la forţa militară împotriva Irakului doar în ultima instanţă. "Azi ne confruntăm cu noi ameninţări şi NATO trebuie să fie restructurată pentru a le face faţă", a mai subliniat George W. Bush, invocând terorismul şi armele de distrugere în masă, care pun în pericol "pacea şi stabilitatea" la nivel internaţional. "Fiecare stat aliat poate contribui cu ceva", a insistat preşedintele SUA. Surse oficiale de la Casa Alba şi Pentagon au explicat ca SUA vor solicita individual sprijinul unor state membre ale NATO, cum ar fi Republica Cehă, a cărei armată are specialişti în armele chimice şi bacteriologice, sau Ungaria, care are ingineri militari renumiţi. România şi Bulgaria, transmite CNN, state candidate la aderare ce se aşteaptă să fie invitate să se alăture NATO cu prilejul summitului de la Praga, au oferit deja SUA baze militare şi acces în spaţiul lor aerian, în cazul lansării unui atac împotriva Irakului. Analiştii politici americani au apreciat că este puţin probabil ca NATO să se implice direct, la nivel colectiv, într-o campanie militară împotriva Irakului, dar este posibil ca statele aliate să participe individual la o coaliţie a SUA pentru dezarmarea Irakului şi ca NATO să preia sarcina menţinerii păcii după un eventual atac împotriva Bagdadului, după cum relatează cotidianul Washington Post. Strobe Talbott, preşedintele Institutului Brookinges, consideră însă că NATO este cel mai bun mecanism pentru un război al SUA împotriva Irakului. Dacă nu i se va acorda Alianţei Nord-Atlantice acest rol, a avertizat expertul, aceasta riscă "să nu-şi mai revină niciodată, de vreme ce NATO trebuie luată în serios de SUA, cel mai puternic membru al său, dacă vrea să fie luată în serios de cineva".

---

     Am onoarea şi bucuria să salut, împreună cu dumneavoastră, faptul că astăzi ţările membre ale Organizaţiei Atlanticului de Nord, reunite la Praga, la nivel de şefi de stat şi de guvern, au adresat oficial României invitaţia de a deveni membră a NATO.
     Doresc să vă mulţumesc dumneavoastră, cetăţenilor României, tuturor forţelor politice româneşti post-decembriste, organizaţiilor societăţii civile, pentru eforturile şi sacrificiile făcute, pentru modul responsabil în care aţi acţionat în aceşti ani pentru modernizarea şi democratizarea ţării.
     Alături de noi au crezut şi au luptat pentru realizarea obiectivului integrării în Alianţă, toţi românii din afara graniţelor ţării. Se cuvine să le mulţumim pentru sprijinul lor şi pentru patriotismul de care au dat dovadă.
     Trăim cu toţii un moment istoric, care semnifică ruptura totală şi radicală cu trecutul, ca şi ancorarea definitivă a României la spaţiul euro-atlantic. Recunoaştem şi apărăm valorile democraţiei, libertăţii, drepturile cetăţeneşti, domnia legii, justiţia socială. Am creat condiţiile afirmării, păstrării şi consolidării identităţilor naţionale şi culturale ale minorităţilor. Am construit un climat al toleranţei, dialogului şi conlucrării, atât în interiorul ţării, cât şi cu vecinii ei.
     Armata română merită recunoştinţa şi aprecierile noastre pentru modul exemplar în care şi-a făcut şi îşi face datoria în condiţii deloc uşoare. Ea a contribuit decisiv la reuşita noastră de astăzi.
     Sprijinul dumneavoastră, al întregii populaţii pentru integrarea europeană şi euroatlantică a României a fost esenţial pentru succesul demersurilor noastre. Avem nevoie şi de acum încolo de acest sprijin, pentru că momentul Praga este un nou început. Avem de astăzi un alt statut, care implică noi obligaţii, noi sarcini şi noi misiuni. Să tratăm lucrurile cu luciditate, cu demnitate şi responsabilitate. Problemele noastre nu se vor rezolva de la sine, fără eforturi, fără muncă susţinută şi fără solidaritate naţională.
     Avem şansa istorică de a lua parte activă la procesul de reunificare a continentului nostru, de a ne construi liberi viitorul. Să fim la înălţimea acestui moment, să lucrăm împreună pentru binele nostru comun. Dragi compatrioţi,
     Astăzi o parte din idealurile Revoluţiei române din decembrie 1989 s-au împlinit. Cinstind memoria eroilor Revoluţiei române, a celor care s-au jertfit pentru cauza ei, să nu uităm că cel mai bun omagiu pe care îl putem aduce lor este împlinirea şi îndeplinirea tuturor idealurilor care ne-au unit în zilele fierbinţi ale lui decembrie 1989.
     Se cuvine să aducem omagiul nostru tuturor celor care au avut de suferit pe de urma regimurilor totalitare care au dominat România secolului XX.
     Suntem pe drumul cel bun şi depinde numai de noi cât de repede şi cât de bine ne atingem obiectivele.
     Vă felicit şi vă urez multă sănătate, fericire şi prosperitate în noua lume pe care ne-o dorim cu toţii.

---

     Doresc să îmi exprim bucuria pentru adoptarea, astăzi, de către şefii de stat şi de guvern din ţările membre NATO, a deciziei de invitare a României să înceapă negocierile de aderare la NATO.
     Această decizie istorică este rezultatul unui efort naţional continuu, o încununare a largului consens naţional pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.
     Momentul Praga simbolizează revenirea definitivă a României în familia occidentală, ca aliat respectat şi de încredere.
     Se confirmă astăzi aprecierea de către partenerii din Alianţă a saltului important realizat de România în ultimii doi ani în planul reformelor economice, instituţionale, a reformei armatei şi a consolidării capacităţii noastre de acţiune solidară cu Alianţa Nord-Atlantică. România a reuşit mobilizarea energiilor şi a entuziasmului naţional pentru recuperarea întârzierilor şi pentru revenirea în prim-planul mecanismului lărgirii Alianţei. O contribuţie importantă au avut-o acţiunea solidară şi coerentă a tuturor instituţiilor statului, a membrilor Parlamentului, sprijinul forţelor politice din ţara noastră şi bineînţeles al reprezentanţilor societăţii civile.
     Decizia de la Praga este şi rezultatul conduitei consecvente a României în ultimii 12 ani în susţinerea obiectivelor NATO, în susţinerea operaţiunilor Alianţei pentru stabilizarea situaţiei din Balcani, România fiind totodată un aliat de încredere în confruntarea cu ameninţările neconvenţionale, în lupta contra terorismului internaţional.
     România s-a implicat de-a lungul anilor în acţiunile internaţionale destinate păcii, democraţiei, libertăţii şi securităţii internaţionale.
     Decizia de astăzi recunoaşte eforturile armatei române de a se perfecţiona şi de a se moderniza, de a reprezenta cu mândrie şi curaj România în misiunile pe care militarii români le îndeplinesc alături de Aliaţi.
     Închidem astăzi un lung şir al rezultatelor amânate şi deschidem împreună o nouă etapă în istoria României.
     Deschidem cu speranţă şi optimism calea confirmării ca naţiune demnă şi respectată în familia euro-atlantică.
     Suntem recunoscători pentru această decizie istorică partenerului nostru strategic, Statele Unite, viziunii preşedintelui american de a consolida o amplă solidaritate euro-atlantică în promovarea valorilor libertăţii, democraţiei şi prosperităţii. Suntem totodată recunoscători membrilor Alianţei, partenerilor noştri europeni, de care ne leagă nu numai o puternică solidaritate istorică ci însăşi esenţa destinului nostru european.
     Dorim ca, alături de contribuţia la extinderea NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră, să contribuim la succesul proiectului Europei Unite prin aderarea noastră, cât mai curând posibil la Uniunea Europeană.
     Prin aderarea României, NATO dobândeşte un aliat important ca mărime, ca poziţie geostrategică şi ca potenţial militar. Suntem legătura strategică spre Marea Neagră, Caucaz şi Asia Centrală.
     Dorim să contribuim la coeziunea euro-atlantică, la consolidarea încrederii în relaţia cu partenerii estici şi să deschidem împreună cu aliaţii noştri din NATO punţile de cooperare şi de promovare pe mai departe a valorilor Alianţei.
     Eforturile pentru aderarea deplină în Alianţă nu se opresc la momentul Praga. Ne aşteaptă o perioadă dificilă şi cu activităţi intense, cu o nouă dinamică a demersurilor în plan extern pentru asigurarea succesului ratificării protocolului de aderare de către statele aliate. Ne-am stabilit sarcini precise în aplicarea şi monitorizarea angajamentelor, în preluarea standardelor NATO în plan legislativ şi instituţional, în modul de pregătire a resurselor umane şi a planificării resurselor financiare, toate necesare exercitării calităţii de membru al Alianţei.
     Ştim ce avem de îndeplinit, avem voinţa politică pentru a urma planul de acţiune pentru perioada următoare şi traseul până la aderarea deplină în Alianţă.
     Deciziile de astăzi închid un ciclu istoric pe care l-aş putea numi "de la Praga la Praga".
     În 1991, am participat în calitate de ministru al afacerilor externe, alături de preşedintele Ion Iliescu, la actul final de destrămare a Pactului de la Varşovia. Atunci a fost un moment simbolic. Astăzi, la Praga, am sentimentul că istoria şterge practic ultimele vestigii ale Războiului Rece şi că parcurgem alături de aliaţii noştri un pas hotărâtor spre edificarea noii Europe democratice şi unite. Am parcurs cu toţii un drum de succes de la Praga la Praga.
     Doresc în încheiere să adresez mulţumiri celor care au contribuit la obţinerea acestei decizii istorice, tuturor cetăţenilor României, care şi-au păstrat continuu încrederea în această realizare, militarilor noştri, care reprezintă cu cinste şi curaj tricolorul românesc, tuturor celor care au avut şi au încredere în România, ca partener şi aliat.

---

     Pentru toţi cei 46 de şefi ai delegaţiilor prezente la summitul NATO de la Praga au fost pregătite cadouri deosebite, precum diferite obiecte din sticlă de Cehia şi un tradiţional lichior cehesc.
     Alegerea darurilor a fost făcută de însăşi soţia preşedintelui ceh, Vaclav Havel, Dagmar Havel, care a pregătit şi programul pentru soţiile şefilor de stat care se află la Praga în aceste zile.
     D-na Dagmar Havel a ales obiecte frumoase şi practice - clondire din cristal din colecţia "Argentina" şi seturi de şase pahare pentru lichior din colecţia "Lady Hamilton". După cum relatează RIA Novosti, pentru fabricarea acestor obiecte din sticlă au lucrat timp de trei luni de zile 25 de sticlari şi 7 şlefuitori de la renumita uzină Mozer din Karlovy Vary (în Boemia). Potrivit agenţiei de presă ruse, preţul unui astfel de set de pahare se ridică la 17.000 de coroane.
     Preşedinţia cehă s-a preocupat şi de dineul pe care şeful statului ceh l-a oferit, joi, în onoarea înalţilor oaspeţi. Conform unor surse ale cancelariei prezidenţiale de la Praga, în meniul stabilit pentru dineul de rămas bun au intrat mai multe feluri de mâncare tradiţionale cehe. Astfel, liderii Alianţei au putut servi pate din ciuperci cu sos de verdeaţă, supă de peşte cu şofran, raci, supă din spanac, brânză. Felul principal de mâncare a fost friptura de bibilică cu sos tradiţional din muştar şi cu clătite din cartofi. Acei preşedinţi sau premieri care sunt vegetarieni au ales între mai multe salate de legume cu busuioc. S-au băut cele mai bune vinuri din Moravia de sud, precum Sauvignon din producţia anului 2000, Chardonnay şi Cabernet Sauvignon din producţia anului 1999.