Decizia privind proiectul Roşia Montană va fi strict naţională
Comisia Europeană recomandă autorităţilor române să procedeze cu înţelepciune în privinţa proiectului de dezvoltare minieră Roşia Montană
Deşi unii înalţi reprezentanţi ai guvernului român au declarat că aşteaptă ca Uniunea Europeană să se pronunţe în cazul Roşia Montană, aşa ceva nu se va întâmpla, afirmă Anne Burrill, administrator principal pentru România în cadrul Directoratului General de Mediu al CE. Decizia în legătură cu Roşia Montană va fi strict naţională, continuă Burrill. Există trei motive pentru acest lucru: 1) România nu este o ţară membră a UE; 2) în proiect nu sunt implicate fonduri europene; 3) UE nu are în prezent o legislaţie specifică relativă la domeniul minier în general, şi nici la mineritul aurifer cu cianuri în particular. Cu toate acestea, UE este foarte interesată să reglementeze sectorul minier, în special ca urmare a gravelor accidente de la Baia Mare din anul 2000.
În urmă cu aproape două săptămâni, parlamentarul european, doamna Mercedes Ekherer a fost în Roşia Montană şi a stat de vorbă atât cu reprezentanţii Companiei Roşia Montană Gold Corporation, cu autorităţile locale dar şi cu cei care se opun proiectului.
D-na Mercedes Ekherer a discutat despre investiţia de la Roşia Montană şi cu ministrul Culturii şi Cultelor, acad. Răzvan Theodorescu. Domnul Răzvan Theodorescu a prezentat rezultatele eforturilor Ministerului Culturii şi Cultelor în salvarea şi conservarea tuturor obiectivelor de valoare istorică precum şi a arealului de la Roşia Montană obţinute prin programul "Alburnus Major" (finanţat cu peste două milioane şi jumătate de dolari de compania Roşia Montană Gold Corporation). Deoarece, aşa cum a subliniat parlamentarul european, la Roşia Montană problemele cele mai importante sunt legate de mediu, de salvarea patrimoniului naţional şi de preocuparea de a crea cadrul pentru o dezvoltare durabilă a zonei, Ministerul Culturii şi Cultelor a stabilit deja o zonă de protecţie ce va include case de patrimoniu, galeria romană şi un centru cultural modern (care va fi construit în curând), cadru care ce va asigura atât conservarea cât şi dezvoltarea turistică a zonei Roşia Montană. Toate acestea se vor realiza cu ajutorul financiar al SC Roşia Montană Gold Corporation.
(C.E.)
"Proiectul Roşia Montană este o investiţie majoră, necesară şi utilă"

Reporter: D-le ministru Dan Ioan Popescu, profit de prezenţa d-voastră la Alba Iulia pentru a realiza un scurt interviu. Sunteţi într-un judeţ unde proiectul de la Roşia Montană este intens mediatizat. În calitate de ministru care are în subordine mineritul, dar şi de vicepreşedinte al PSD, vă rog să vă exprimaţi punctul de vedere vizavi de oportunitatea unei asemenea investiţii.
D.I.P.: Roşia Montană reprezintă unul din marile proiecte ale mineritului din România şi chiar din Europa. În opinia mea este o investiţie majoră, este o investiţie necesară, este o investiţie utilă. Fără discuţie însă acest proiect nu va fi pus în aplicare fără obţinerea tuturor avizelor şi acordurilor necesare, de mediu, legate de tehnologie etc. Însă cred că este o şansă pentru mineritul din România, este o şansă pentru oamenii din această zonă a Apusenilor care au o experienţă de mii de ani în domeniul mineritului şi care merită o viaţă mai bună.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre starea actuală a mineritului din Munţii Apuseni?
D.I.P.: Poate cea mai grea situaţie o au minerii din bazinele Deva, Baia Mare şi Munţii Apuseni. Aici, Guvernul României pregăteşte mai multe proiecte majore, complexe, de tipul Valea Jiului. Nu numai Ministerul Industriei va fi implicat, ci şi alte ministere cum sunt cele ale Transporturilor, Mediului, Muncii şi Solidarităţii Sociale. Trebuie să transformăm această zonă într-o zonă turistică. Sunt frumuseţi de nebănuit ale Europei, nu numai ale României. Dar în primul rând trebuie să punem în valoare această forţă umană şi această calitate umană pe care, probabil, o găsim numai în Munţii Apuseni. Dar, proiectele pe care le gândim sunt complementare cu proiecte de tipul celui de la Roşia Montană, care trebuie să continue tradiţia mineritului în Apuseni.
Reporter: D-le ministru, în calitate de vicepreşedinte al partidului de guvernământ sunteţi cel care supervizează de la "centru" activitatea organizaţiei judeţene a PSD Alba. Care sunt relaţiile cu colegii d-voastră de la Alba şi dacă puteţi vă rog să le daţi un calificativ?
D.I.P.: Remarc o creştere substanţială a calităţii activităţii pe care o desfăşoară organizaţia judeţeană a PSD Alba. Îmi pare rău că nu am avut timp mai mult să vin în judeţul Alba, însă promit că voi fi mai des în judeţul d-voastră pentru a studia mai atent problemele cu care se confruntă organizaţia locală şi judeţul Alba. Voi încerca să acord sprijinul necesar unor astfel de probleme şi să găsim cele mai bune soluţii. În orice caz ţin să remarc o evoluţie pozitivă a activităţii pe linie politică, o evoluţie pozitivă a prefectului de Alba, d-nul avocat Ioan Rus, un lider pragmatic al unei organizaţii solide. Toate aceste lucruri mă bucură.
Reporter: Mai puteţi remarca şi alte persoane din PSD Alba?
D.I.P.: Mai pot evidenţia o parte din parlamentarii de Alba, care vă rog să mă credeţi că nu-mi oferă deloc clipe foarte plăcute, când, la 7 sau 8 seara vin cu problemele de minerit, de la Cugir, cu industria de apărare, dar îmi face plăcere să văd că parlamentarii se ocupă cu adevărat de problemele judeţului şi nu de probleme personale. Poate cel mai insistent este deputatul Constantin Selagea, dar colaborez bine pentru problemele judeţului Alba şi cu deputaţii Ioan Andrei şi Codrin Ştefănescu şi senatorul Cornel Filipescu, care sunt preocupaţi să-şi facă bine treaba.
Reporter: D-le ministru vă mulţumesc pentru amabilitate şi vă aşteptăm în continuare cu veşti bune din partea ministerului pe care-l conduceţi pentru judeţul Alba şi locuitorii săi.
Interviu realizat de
Florin ROMAN
Zilele Bibliotecii "Lucian Blaga" au deschis cale sărbătorească spre viitor:
Credinţa şi cunoaşterea sunt trepte de înălţare şi... integrare!

Aflată la cea de a XV- a ediţie, sărbătorirea Zilelor Bibliotecii "Lucian Blaga", din Alba Iulia, deşi desfăşurată "după tipic", a avut o deschidere festivă cu consonanţe simbolice mult mai profunde decât în alţi ani. Pentru că au fost prezenţi la manifestare mai puţini scriitori (ei fiind de faţă doar prin opera lor), şi mai mulţi copii. Iar acesta ni s-a părut un semn al faptului că România începe să privească spre viitor cu speranţă şi nu spre trecut cu mânie. Trebuie să ştiţi că deschiderea a avut loc printr-o expoziţie de icoane şi cărţi religioase, organizată în secţia de carte pentru copii şi s-a bucurat de prezenţa poetului Ion Mărginean, şeful Inspectoratului pentru cultură Alba, a reprezentantei Prefecturii, d-na Angela Martin, a pr. prof. Dumitru Vanca (viitor doctor în iconografie), a pr. Marius Slevaş şi a prof. Elena Buda. Cuvântul de deschidere a aparţinut directoarei bibliotecii, d-na Mioara Pop, completată de organizatoarea manifestării, d-ra Daniela Floroian, iar după scurtele prezentări din partea personalităţilor a fost susţinut un concert (termenul nu-i prea pretenţios!) de colinde, de către elevii Şcolii generale "Ion Berciu", îndrumaţi de d-na Maria Caraneaga.
Demne de menţionat spusele părintelui Vanca în deschidere, cu privire la icoană şi cartea religioasă, care se adresează tuturor "copiilor" lui Dumnezeu, în egală măsură şi indiferent de vârstă.
(I.H.)
Deputatul Codrin Ştefănescu sprijină redresarea uzinei din Cugir
În cadrul unei întâlniri cu membrii PSD din oraşul Cugir, deputatul PSD Codrin Ştefănescu a afirmat că "vizita premierului Adrian Năstase la Cugir constituie un semnal pozitiv pentru locuitorii oraşului, dar şi pentru judeţul Alba. După momentul Praga foarte multe fonduri vor fi direcţionate spre acest centru industrial, iar firme americane de renume vor veni să investească la Cugir", ne-a declarat secretarul executiv al PSD. "Cu ceva timp în urmă liberalul Simedru critica acţiunile pe care le-am iniţiat, dar după reuşita PSD - invitaţia adresată ţării noastre de a adera la NATO, Cugirul va deveni un centru important pentru alianţă. În prezent se vorbeşte despre organizarea în ţara noastră a 4 baze militare importante şi sunt convins că oraşul Cugir nu va fi uitat". Directorul SC Cugir SA, ec. Cornel Dârjan, i-a prezentat parlamentarului PSD un program de viitor bine structurat şi urmează a fi lansate proiecte speciale, care vizează realizarea unor subansamble militare de înaltă calitate.
(A.D.T.)