"...În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul naţional, sincer şi spontan, irezistibil, organic, masiv " - spunea Lucian Blaga rememorând, mulţi ani mai târziu, ziua de 1 Decembrie 1918. Recrearea acestei atmosfere ne-am dorit-o aici în fiecare an. Din păcate nu a fost întotdeauna aşa. Şi nu din vina românului de rând. Trăită la Alba Iulia, sărbătoarea Unirii celei Mari, devenită după 1989 Ziua Naţională a României, avea să trezească bucurie şi patimă, mândrie şi uneori, paradoxal, tristeţe. A fost subiect de dispute politice, un adevărat "câmp de bătălie" între politicienii care nu ştiau care mai de care cum să-şi afirme legătura strânsă cu norodul votant. Au fost ani în care aceste eforturi de a confisca sărbătoarea Marii Uniri în beneficiu propriu au plasat în plan secund importanţa evenimentului istoric aniversat. Ani în care unitatea tuturor românilor în graniţele aceluiaşi stat a fost dublată de exprimarea unei dezbinări politice atât de adânci încât nici în astfel de momente nu putea fi uitată.
     În acest an n-a mai fost aşa. Lideri importanţi ai opoziţiei: Theodor Stolojan - preşedintele PNL, Petre Roman - senator PD, Paul Păcurariu - vicepreşedinte PNL, deputatul PD - Emil Boc şi alţii au stat alături de reprezentanţii Puterii: preşedintele Camerei Deputaţilor Valer Dorneanu, consilierul prezidenţial Victor Opaschi, ministrul IMM - Silvia Ciornei, preşedintele PUR - Dan Voiculescu, Alexandru Lăpuşan - chestorul Camerei Deputaţilor. Împreună, decent, respectând valoarea de simbol a momentului au participat la depunerea de coroane de flori la statuia întâiului unificator al românilor - Voievodul Mihai Viteazul, la TE DEUM-ul oficiat de ÎPS Andrei la Catedrala Reîntregirii Neamului. Au fost împreună chiar dacă au existat şi unele nemulţumiri faţă de programul oferit de organizatori, care au decalat cu o zi ceremonia depunerii coroanelor de flori la statuile a doi dintre făuritorii Unirii - Ion I.C. Brătianu şi Iuliu Maniu. În acest an dorinţa organizatorilor de a face din aniversarea Zilei Naţionale a României la Alba Iulia o mare sărbătoare populară şi-au atins scopul. Le-a venit în sprijin şi vremea foarte bună, care a facilitat participarea a mii de români, din Alba Iulia, dar şi mai de departe, din ţară şi din străinătate, la programele artistice oferite din care cel mai gustat a fost de departe focul de artificii. Ne-am apropiat astfel de atmosfera evocată de Lucian Blaga.
     Au existat desigur şi murmure dezaprobatoare faţă de absenţa la 1 Decembrie la Alba Iulia a premierului Adrian Năstase - care a participat în 28 noiembrie la ceremonia deschiderii Serbărilor Unirii, dar care apoi a plecat în vizită oficială în Ungaria - sau faţă de absenţa preşedintelui Ion Iliescu. Dacă prezenţa preşedintelui Iliescu la ceremoniile din capitala ţării a fost mai uşor acceptată nu la fel s-au întâmplat lucrurile cu Adrian Năstase. Înţelegând că românii, mai ales transilvănenii nu sunt încă pregătiţi ca premierul lor să sărbătorească Marea Unire la Budapesta, Adrian Năstase şi-a întrerupt pentru câteva ore vizita oficială şi a participat într-un adevărat tur de forţă la ceremoniile organizate la Cluj-Napoca. Şi astfel la 1 Decembrie România a fost patria noastră a tuturor.